Tartaria tablets

Atentie!                                                                                                                                                          Aceasta postare nu este o o descifrare sau citire a unui presupus continut scris real. Avand in vedere ca semnele nu apartin unui unic sistem de scris ci mai multora, pagina are un caracter pur didactic. Are rolul de a incerca si testa diferite scrieri in idea ca pe tablite s-ar fi folosit unul din ele. Semnele de pe tablite apartin mai multor sisteme de scrisi dintr-larg interval de timp si care au folosite in diferite arii geografice. In niciuna din incercari semnele nu s-au incadrat intr-un singur tip de scriere, totdeauna au ramas semne care au provenit din alte scrieri (sau din necunoscut). Cele mai multe semne provin din cele sumeriene proto-cuneiforme.Apoi privind asemanarea, in ordine descrescatoare este aceea cu semnele Linear A/B si cele Anatoliene. Semnele din jumatatea superioara a tablitei rotunde par a proveni din scrierea arhaica greceasca.Cel mai degraba aceasta “adunatura” de semne pare a fi rodul imaginatiei bogate a cuiva.Dupa cum au constatat A.Falkenstein si A.A.Vaiman, (aceasta fiind si parerea mea ferma) autorul nu a fost un scrib, avea doar vagi notiuni privind scrisul in general si nu se stie ce a urmarit. Exista multe elemente de neconcordanta precum si altele care scot tablitele din tiparele si normele uzuale ale  logicii, scrisului si intentiilor oneste.

=======                                                                                                                                                       Ca sa incepem cu inceputul,                                                                                                                  A – Imediat dupa descoperirea tablitelor de catre arheologul N.Vlassa, chiar acesta a creat o turbulenta initiala in comunitatea stiintifica prin atribuirea tablitelor  unei varste de aprox. 2700 B.C.                                                                                               Eu nu pun la indoiala onestitatea acestuia. In mod hotarat nu este participant la nici un gen de fals sau inselatorie. Activitatea dansului a fost prea bogata si lucrarile absolut serioase si remarcabile. Ca atare nu putea sa-si expuna propria persoana unui oprobiu general si nici activitatea precedenta unui asemenea risc major. Dar in schimb putea fi antrenat fara voia sa in expunerea unor artefacte care nu sant exact ce par si nici ceea ce credea dansul. Nefiind specialist in epigrafie si necunoscand lungul parcurs al aparitiei si evolutiei scrisului in lume, a atribuit tablitelor o varsta aflata oricum la o limita de timp extrema si implicit riscanta.Are in schimb meritul de a fi primul care a sesizat similaritatile cu inceputurile scrierii sumeriene.                                                                                  TOLERABIL !                                                                                                                                    ———————————————————-                                                                                        B – Apoi nu a fost destul, prin contributia cercetatorului italian Marco Merlini, a fost avansata o varsta si mai inaintata, cca. 5.300 B.C. Nici acesta nu a avut o imagine clara asupra parcursului scrierii in lume. Desi a sesizat similaritati mai mult ale semnelor cu cele prezente in alte scrieri nu a depasit deloc aceasta faza, neavand capacitatea unei analize de asemenea complexitate.                                       Dar inca si mai curios, nu gasesc o explicatie satisfacatoare pentru faptul ca a convins un arheolog absolut de marca ( Dl. Prof. Lazarovici), poate printre primii 5 cei mai mari din Romania, asupra unei varste atat de inaintate. Probabil ca cei doi au ramas cam singurii cercetatori din lume care au ales o asemenea optiune in privinta varstei. Parca l-a vrajit pe Dl. Profesor, pentru ca altfel i-mi scapa complet intelegerii.        Aceasta in conditiile in care toti arheologii, din tara si strainatate au luat la cunostinta de anumite aspecte si inadvertente:                                                                      – situl aflat pe un mal al Muresului a fost expus in mod constant erodarii si surparilor                                                                                                                                       – situl in sine prezinta un conglomerat de artefacte apartinand mai multor culturi                                                                                                                                               – chiar artefactele aparent gasite in imediata vecinatate a tablitelor fac apropierea de alte culturi decat cea neolitica Vinca-Turdas.                                            INTOLERABIL !                                                                                                                        Mai ales atribuirea direct a aceleiasi varste cu a  oaselor (5.300 B.C.) pentru tablite !    —————————————————–

C – Cercetatorii straini , desi multi dintre ei specialisti de marca in cele mai vechi forme de scriere, nu au avut suficient timp si nu au alocat suficient efort pentru evidentierea tuturor particularitatilor tablitelor. Avand la baza in principal, cu precadere analiza semnelor acestia au afirmat cu tarie ca nu sant sumeriene, nici scris sumerian autentic si nici mai vechi ca primele tablite sumeriene (3.000-3.200 B.C.).           Deci din start este exclusa o varsta mai mare de 3.000 B.C. Multi dintre ei au afirmat ca varsta maxima limita (dupa mine si aceasta exagerata) ar fi 2.700 B.C. (exact cum afirmase N.Vlassa!).Desi toate semnele pot fi asimilate celor proto-cuneiforme sumeriene, nu sant sumeriene ci “asemanatoare/ca si/- cele sumeriene” Ei nu dau nici-o explicatie plauzibila finala pentru acest fapt. Nici nu pot spune cu siguranta unde este locul unde au fost inscriptionate nici de cine (carei populatii ii apartinea scribul).       Si dupa mine, semnele prezinta similaritati maxime cu semnele proto-cuneiforme sumeriene.(~95% !) Faptul ca seamana cu scriere sumeriana nu se datoreaza unei asemenea origini ori contact direct, ci faptului ca filiatia scrierilor Europene are ca origine ultima scrierea sumeriana. (Acest fapt a fost remarcat si de  cercetatorii E.Papakitsos si I.Kenanidis in ceea ce privesc strict scrierile Egeene).                                                         Alti cercetatori nu au remarcat, sau cel putin nu au facut vorbire ca urmatoarele scrieri (pe locurile 2 – 3) in ceea ce priveste asemanarile, ar fi scrierile Anatoliene (cariana, ~70%)) si cele Egeene (Hieroglifica Cretana, Linear A,B ~70%). Cercetatorii straini in special cei specialisti in scrisurile cele mai vechi nu s-au implicat in controverse legate de varsta si au incercat pe cat posibil sa se faca ca nu observa si sa tolereze o varsta cat mai veche. Aceasta probabil pentru a nu deranja sensibilitati si orgolii nationale !                                                                                                                       TOLERABIL                                                                                                                                  Inafara de tablita pictografica, care prin natura sa poate fi usor interpretabila, niciuna din celelalte doua nu poate fi citita folosind exclusiv si integralfolosind un singur sistem de scriere concret (din cele existente cunoscute: proto-cuneiform, silabar sau alfabet.).      Am incercat pe rand testarea prin folosirea mai multora, pe rand si astfel am constatat acest lucru.                                                                                                                                               ————————————————————-
D – Mult timp Dl. Marco Merlini nu a realizat ca civilizatia Vinca-Turdas desi a facut progrese remarcabile,nu a atins faza scrisului.De altfel nici-un cercetator nu a facut dovada cu vre-un artefact ca ar fi atins pe deplin faza proto-scrierii.                            Ulterior Dl. Merlini pare a-si fi revizuit putin parerile, fara a afirma aceasta cu tarie.                   Desi unii cercetatori au observat ceva de genul unui amestec de semne, nu au acordat suficienta importanta acestui fapt. Semnele par a fi trasate de cineva care pe o cale sau alta a luat cunostinta de existenta unor semne folosite anterior pe o arie foarte larga si un larg interval temporal. Ele sant oarecum mai mult decat o colectie de semne, fara ca sa fiu malitios ar fi mai degraba o adunatura, gramada (scuze, ghiveci de semne).     Altii nu au observat sau sustinut ca semnele de pe cele trei tablite reprezinta (aproximativ 3) faze evolutive ale scrisului, aceste faze fiind distantate in timp ! Apartinatorul unei civilizatii nu ar fi facut in mod normal asta, decat eventual sa arate cuiva principiile si evolutia scrisului. Este greu, ba chiar imposibil de demonstrat vre-o posibila legatura d.p.d.v. al mesajului intre cele 3 tablite. Majoritatea cercetatorilor sant de acord iar eu subscriu ca “scribul” evea vagi, mai exact incomplete cunostinte necesare scrisului, daca nu era cumva absolut iliterat.                                                           De asemenea, un aspect care in mod normal sare in ochi adica iese in mod pregnant in evidenta, este acela ca jumatatea de sus contine scris adevarat, apropiat de timpurile noastre (ex. scris arhaic grec sau roman; ~99%). Eu am demonstrat acest lucru, iar de ale altora din cat am cautat amanuntit stiu ca nu exista. Acesta incaodata reflecta carente, imperfectiune, are un caracter ezitant si schiopatat, al unei persoane care nu stapanea in masura suficienta nu limba ci scrisul.                                                                                       INTOLERABIL !                                                                                                                                    —————————————————————–
E – Pentru ca scrisul din jumatatea de sus a tablitei rotunde pare a proveni dintr-o faza incipienta (epichorica) a scrisului alfabetic inainte de a fi standardizat. In diferite locuri foloseau alfabete asemanatoare dar usor diferite. Unul si acelasi sunet era reprezentat de forme ale literelor diferite. Ex, intr-o parte forma D era pentru sunetul D, iar in alta forma D pentru sunetul R. (Acest fapt conduce de la un numar oarecare de citiri posibile, la marirea si mai mult a acestui numar). Din pacate alti cercetatori nu s-au aplecat cu suficienta atentie pentru a remarca acest fapt (desi Domnului Merlini i-a atras atentia ca aceasta portiune avea un caracter secret si era gandita sa fie ascunsa privirii directe). Dar atat si nimic mai mult.                                             INTOLERABIL !                                                                         ======================================                                                                   PENTRU VERIFICARE SI COMPARATIE, URMATOARELE SISTEME DE SCRIERE:

PROTO-CUNEIFORME SUMERIENE                                                                                                proto-cuneiform signs   https://cdli.ucla.edu/tools/SignLists/protocuneiform/archsigns.html

Incep aicici prin a ma refero la lucrarea lingvistului specializat in tracologie, Sorin Olteanu, in engleza :                                                                                                                                          κάγα: an important Dacian word in Tomitan inscriptions1 https://web.archive.org/web/20150222020903/ http://soltdm.com/sources/inscr/kaga/kaga_e.htm                                                                           In romana:                                                                                                                                         κάγα: un important cuvânt dacic^{1     http://soltdm.com/sources/inscr/kaga/kaga_r.htm                                                                                     Este vorba de o inscriptie din Tomis:}

IN ROMANA:                                                                                                                                         “Pasajul latin, uşor de citit la descoperirea pietrei însă aproape ilizibil astăzi din pricina condiţiilor precare de depozitare, nu ridică nici o problemă de interpretare: ” Ofrandă lui Heros. Tiberius Claudius Mucasius şi-a îndeplinit juruinţa, cu dragă inimă şi pe bună dreptate “. Formula de încheiere, abrevierea V•S•L•M bine cunoscută epigrafiştilor, indică limpede o inscripţie votivă. Iată însă ce spune acelaşi Tiberius Claudius, de data aceasta în greceşte:                                                                                                                        ” Lui Ērōs KATA. Tiberios Claudios Mukasios a consacrat (după cum) a promis “.                     Dacă, aşa cum am văzut, varianta latină este limpede, în cea greacă apare în schimb acest KATA, neexplicat satisfăcător de nici unul din editorii inscripţiei. Primul dintre ei, Gr. Tocilescu, încercând, la 1895, să-i dea totuşi un înţeles plauzibil, îl consideră pe KATA un adjectiv al lui Ērōi şi propune – de aceea – interpretarea lui drept o prescurtare a unui κατα(χθόνιος) “subpământean”, un epitet ori o ipostază a zeului. În lipsa unei alte explicaţii mai consistente propunerea a fost acceptată de toţi editorii ulteriori – şi admisă în literatura de specialitate. Ea are însă cel puţin două mari neajunsuri care atrag atenţia:                                                                                                              1. mai întâi ar presupune o diferenţă considerabilă între variantele latină şi greacă ale dedicaţiei, căci kata(chthōnios) “subpământean” lipseşte din textul latin, în timp ce acesta conţine pe sacrum “jertfă“, inexistent în versiunea greacă.                                             2. abrevierea kata pentru katachthōnios ar reprezenta un “dublu unicat”:                             pe de o parte ar fi singura oară când acest cuvânt s-ar prescurta astfel în inscripţiile greceşti,                                                                                                                                                 pe de alta acesta ar fi singurul loc în care zeul epihoric Hērōs ar fi numit “subpământean”. Toate aceste dificultăţi ar fi putut fi evitate dacă atât Tocilescu, cât mai ales editorii de mai târziu, ar fi privit cu mai multă atenţie piatra pe care, aşa cum se poate vedea în fig.1 şi 2, lapicidul a scris nu ΚΑΤΑ , ci ΚΑΓΑ !”                                                 E adevărat că această nouă lectură nu ar fi lămurit de la sine şi de îndată sensul inscripţiei dar, oricum, nu ar mai fi prilejuit lansarea în circulaţie a inexistentului κατα(χθόνιος), epitet pe care Hērōs, bineīnţeles, nu l-a purtat niciodată. Lăsând deocamdată de o parte apartenenţa lingvistică a termenului, vom observa că dacă îl considerăm pe kaga nu un adjectiv al lui Hērōs ci un echivalent al latinescului sacrum , neconcordanţele dintre cele două variante ale textului dispar: “sacrum (=ofrandă) lui Heros. Tiberius Claudius Mucasius şi-a îndeplinit promisiunea (votum), cu dragă inimă şi pe merit ” din textul latin, ar avea aproape acelaşi înţeles cu “kaga (=ofrandă) lui Heros. Tiberios Claudios Mukasios a consacrat(-o) după cum a făgăduit ” din textul grec ⁷ . Este o interpretare fără îndoială mai plauzibilă decât kata(chthōnios), dar insolitul cuvântului şi prudenţa deontologică ne-ar obliga să admitem şi posibilitatea unei greşeli a pietrarului şi să considerăm termenul, în consecinţă, drept dubios. Din fericire însă, o a doua inscripţie, şi ea de la Tomis, vine să îi confirme validitatea.   ”                                                                                                                     ENGLISH                                                                                                                                                         ” The first lines of the text, those in Latin, easy to read at the discovery of the stone but almost illisible today because of the poor conditions it was preserved, raise no problem of interpretation:                                                                                                                                  “Sacrum to Heros. Tiberius Claudius Mucasius respected his vote, gladly and on merit”. Let us see what the Greek part says: “To Heros KATA. Tiberios Claudios Mukasios consacrated as promised.” If, as we saw, the Latin variant is fairly clear, in the Greek one we find instead this KATA, unsatisfactory explained by any of its succesive editors. The first of them, Grigore Tocilescu, who also discovered the monument in 1895, trying to find a plausible meaning for the sequence KATA, took it as an adjective of Heros and interpreted it as an abbreviation of κατα(χθόνιος) which he considered to be an attribute or a hypostasis of the Thracian god. The lack of any other more consistent explanation of this word made his interpretation finally accepted in the litterature.

.

It has nevertheless at least two weak points which draw our attention: 1. it supposes a considerable and unexpected difference between the Latin and the Greek variants of the text and 2. it proposes an attribute twice unique (and I insist to enounce here an important principle, which I should formulate as Always beware of hapax!): it would be the only time that καταχθόνιος would be abbreviated κατα and the only time that the epichoric god Hērōs would be called “of the underworld”. All these difficulties could have been avoided if both Tocilescu, but especially the later editors, would have taken a closer look at the stone, where – as you can see by yourself in the images below – the lapicida wrote not ΚΑΤΑ , but ΚΑΓΑ!                           =================================================

CUVINTE, TERMINOLOGIE:

Din https://en.wikipedia.org/wiki/Sacred

Something that is sacred is dedicated or set apart for the service or worship of a deity^[1] or considered worthy of spiritual respect or devotion; or inspiring awe or reverence among believers. The property is often ascribed to objects (a “sacred artifact” that is venerated and blessed), or places (“sacred ground“).  …………Although there are similarities between the terms “sacred” and “holy” and they are sometimes used interchangeably, there are subtle differences.                                                                                                                                                                                                            “Holiness” is generally the term used in relation to persons and relationship, while “sacredness” is used in relation to objects, places, or happenings.                                                                                                                                                                                                       SFINTENIA ESTE LEGATA DE PERSOANE SI INTER-RELATIONARE IAR SACRALITATEA ESTE LEGATA DE OBIECTE,LOCURI SI EVENIMENTE                                                                                                                                                                                                                                   Thus a saint may be considered as holy, but would not be viewed as sacred.   ………..                                                                                Etymology.                                                                                                                                                The word “sacred” descends from the Latin sacer, that is consecrated, or purified dedicated  to the gods or anything in their power, and to sacerdos and sanctum, set apart.  ……………..                                                                                                                   (Greek; ιερος, hieros, “sacred” or “holy”

Din https://en.wiktionary.org/wiki/sacer

sacer (feminine sacra, neuter sacrum); 

1. sacred, holy, dedicated (to a divinity), consecrated, hallowed (translating Greek ἱερός) quotations ▼
2. devoted (to a divinity for sacrifice), fated (to destruction), forfeited, accursed quotations ▼
3. divine, celestial

4. Number	Singular				Plural
   Case / Gender	Masculine	Feminine	Neuter		Masculine	Feminine	Neuter
   Nominative	sacer	sacra	sacrum		sacrī	sacrae	sacra
   Genitive	sacrī	sacrae	sacrī		sacrōrum	sacrārum	sacrōrum
   Dative	sacrō	sacrae	sacrō		sacrīs	sacrīs	sacrīs
   Accusative	sacrum	sacram	sacrum		sacrōs	sacrās	sacra
   Ablative	sacrō	sacrā	sacrō		sacrīs	sacrīs	sacrīs
   Vocative	sacer	sacra	sacrum		sacrī	sacrae	sacra

Din https://en.wikipedia.org/w/index.php?search=%E1%BC%B1%CE%B5%CF%81%CF%8C%CE%BD&title=Special%3ASearch&go=Go&ns0=1

 Lat sacrum = gr. ἱερόν,  ( ἱερόν, lit. “holy place“)

Din https://en.wikipedia.org/wiki/Sacrum

Din https://it.wikipedia.org/wiki/Sacro                                                                                           Romana :”SACRU”                                                                                                                         Nota:                                                                                                                                                     In varianta in romana tampitii il identifica ca SFINTENIE                                                                                                                                                                                                                         Varianta engleza:                                                                                                                  <<Something that is sacred is dedicated or set apart for the service or worship of a deity^[1] or considered worthy of spiritual respect or devotion; or inspiring awe or reverence among believers. The property is often ascribed to objects (a “sacred artifact” that is venerated and blessed), or places (“sacred ground”).  >>                                                                                                                                                                                   << Storia e origine del termine                                                                                                             Il termine italiano “sacro” deriva dal termine latino arcaico sakros, rinvenuto sul Lapis Niger, sito archeologico romano risalente al VI secolo a.C.^[3] e, in un significato successivo, indica anche ciò che è dedicato ad una divinità, ed al suo relativo culto; infatti, tale termine lo si trova, con medesimo significato, anche in altre lingue antiche come, ad esempio, l’ittita saklai e il gotico sakan.

La radice di sakros è, a sua volta, il radicale indoeuropeo *sak, *sag, col significato di avvincere (a fascina) aderire, o sac-ate, col significato di seguire,(a urma) o sap-ati, col significato di onorare, sempre sottintendendo una divinità, a tal punto che negli antichi testi Ṛgveda può anche diventare sinonimo di adorare >>

===================================

latina: Heroi sacrum :“eroului sacrificiu,consacrat, dedicat”                                                                         greaca: Ηερώϊι ΚΑΤΑ :                                                                                               S.Olteanu:  “Lui Ērōs KATA“= “sacrum(=ofrandă,jertfa) lui Heros ”                                                   E.Rau: “eroului de jos/sub pamant“,kata{chtonios}” sau mai exact:                              “eroului DEPUS, in sensul de ofranda si doar asa apropierea de lat. sacrum

De fapt greseala D-lui Olteanu nu este totala ci consta in faptul ca KAGA nu are sensul de SACRU (opus profanului, un gen de sfintenie care nu se suprapune totusi acesteia) ci are sensul de “DEPUNERE,OFRANDA” Greseala consta in a nu gasi originea corecta si mai putin sensul gasit corect, acela de “OFRANDA” , dar numai provenind pe linia “DEPUNERE”.                                                                                                                                                DV. AVETI DEMONSTRATIA ORIGINII CORECTE PENTRU KAGA=DEPUNERE>si astfel=”OFRANDA” si numai astfel echivalent cumva cu SACRUM                                                       ===================================                                                                               Nota                                                                                                                                                          1-Este posibil ca cel care a scris sa nu faca deosebirea intre ieros, hieros (templu,sacru,sfant) si heros (semizeu, erou) ?In loc sa scrie  Hierôi (dativul lui hieros)   a scris Ηερώϊι.  Ηερωιs ! 

https://en.wiktionary.org/wiki/%E1%BC%A1%CF%81%CF%89%CE%AF%CF%82#Ancient_Greek                                                                                    ἡρωῐς • (hērōís) f (genitive ἡρωῐ́δος); third declension

1. a heroine quotations ▼
2. a deceased woman 

                                                                                                                                    ( https://biblehub.com/greek/2413.htm hieros: “sacred, a sacred thing, a temple” )                 2-este posibil un ritual de “eroizare” si eroul sa fie chiar numitul  Mucasios ?                 Din traducere reiese ca nu.                                                                                                                 3- altfel litera  (gamma), si dupa mine, parca seamana cu o idee mai mult cu un G dacat cu T

~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~                                                                  DAR CU KAGA=”SACRU” AVEM O ENORMA PROBLEMA !                                                                                                                                                                                                                                    Din SORIN OLTEANU:  List of reconstructed Dacian words – …
https://en.m.wikipedia.org › wiki › List_…
This article contains a list of reconstructed words of the ancient Dacian language. ….. kaga, sacred, holy, kaga, *kʷog(h)- (< *kʷeg( h)-), Old Slav. kazat′, skazat′ (“to tell                                                                                                                                                                                       Existau 2 posibilitati de alegere pentru Dl. S.Olteanu:                                                                      – sa considere KATA sau                                                                                                                         – sa considere KAGA, caz in care trebuia sa se concentreze maxim asupra semnificatiei. Este adevarat ca la o inscriptie bilingva, oricine (si eu) se asteapta ca semnificatiile cuvintelor sa fie corespondente. Cel mai comod pentru Dl. Olteanu a fost sa atribuie o semnificatie identica lui KAGA.                                                                                           Aici a gresit Dl. Olteanu, prezumand gresit originea <kaga, sacred, holy, kaga, *kʷog(h)- (< *kʷeg( h)-), Old Slav. kazat′, skazat′ (“to tell > dintr-o radacina doar presupusa si deloc studiata si demonstrata.                                                                                                         In cazul de fata se pare ca varianta greceasca nu o reproduce “mot-a-mot” pe cea latina.

       In nici-o limba indo-europeana nu avem nici pe departe vre-un cuvant gen KAGA a carui sens  macar sa se apropie cat de departe de sensul SACRU (sacru, opus profanului)!                                                                                                                                                                 Eventual,(sa verific despre ce cuvant exact este vorba!):                                                              Din A Greek and English lexicon
https://books.google.ro › books
John Jones · <<Kaga, (indeclinable as used by Homer, but by later writers x262, as, o, or xzén, “s) head, top, summit, zaga  >>                                                                                                                                                                                                                                                                                                    La sfarsitul postarii o sa pun o lista cu sensurile cuvantului kaga incepand cu nostratica, continuand cu familia limbilor Indo-Europene, si terminand pe cat se poate din aceasta familie I.E. cu limbi de aici de pe langa noi.                              ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~

In schimb am gasit:

Origins of European Peoples: Part One: Ancient History
https://books.google.ro › books
Mario Mosetto · 2018 · History
… “Kaga” low, analogous to the Greek Katà; the Italic connected word (cagare – to shit) is obscene and we don’t need to mention it, but

A Grammar of Modern Indo-European, Second Edition (part 2) (2.9K views)
https://www.scribd.com › doc › A-Gram…
It contains a comprehensive description of Proto-Indo-European grammar and offers an analysis of the … kaga ‘dens‘ (in romana, tot dens)

Profilo linguistico della Romània pre-romana – The Paleolithic Continuity … PDF http://www.continuitas.org › texts › alinei_ben… Oct 8, 2009                                                           sima corrispondenza fra i tre nomi kač, kağà/kažà, kağa- ….. [1992], The Problem of Dating in Historical Linguistics, SLE ...(il latte) caglio:”kaga”

<< 3.1. La prima riguarda l’etimologia di caseus ‘cacio, formaggio’, che già in precedenza avevamo interpretato come allotropo dialettale lombardo-emiliano, tipo cač, del sostantivo coagulum ‘caglio’ [Alinei 1996-2000: 961-2]. Che ilio formaggio  sia una semplice trasformazione del latte cagliato lo sanno tutti. Che la scoperta del caglio e l’inizio della produzione del formaggio risalgano al tardo Neolitico è, invece, una cosa che sanno solo gli archeologi. Per cui, che lat. caseus sia una semplice trasformazione dialettale, più precisamente lombardo-emiliana, di data tardo-neolitica, del lat. coagulum, nessuno poteva pensarlo, al di fuori del quadro della latinità pre-romana, mentre ora è dimostrato dall’imponente documentazione dialettale riprodotta nella tabella. Anzitutto, il confronto delle tre carte dell’AIS che riguardano il ‘caglio‘ – cioè 1212 ‘caglio‘, 1214 ‘il latte caglia‘, 1215 ‘latte cagliato’ – con le due che riguardano più da vicino la tecnica produttiva del formaggio, cioè 1209 ‘caciare’ (fare il formaggio) e 1198 ‘caciaio’, dimostra che in quasi tutta l’area caratterizzata da kač c’è una notevolissima corrispondenza fra i tre nomi kač, kağà/kažà, kağa–da/kažada, cioè del caglio, del cagliare, e della cagliata da una parte, e quello del verbo caciare dall’altro. Inoltre, in un punto

dell’Emilia (436) e tre della Lombardia (229, 236, 254), questa corrispondenza si spinge ad includere anche il nome del ‘caciaio’.

punto1212’caglio’1214′(il latte)caglia‘1215’latte cagliato’1209’caciare’1198’caciaio’

227 kač (al vé la)kažada kažada Kažà Kaśér                                                                               229 kač kaža kažada Kažà Kašer
236 kač kaža kažada Kažà Kažér
237 kač kaža kažada Kažà Kaśér
238 kač  kažada kağada Kažà Kaśér
244 kač kağa kažada kažà Altro Tipo (= AT)
245 kač kažat kağà –
247 kač kağa kažada kağà Kaśér
254 kač kaža ? – Kažér
299 kač – kağada kažàr Kaśér
412 kač kağa kağà Kaśér
413 kač kağa kağà Kaśér
424 kač kağeda Kaśér
427 AT kağa kağà +
436 kač  kageda kağeda     Kažér
443 kač kağa kağada            Kaśär
444 kač-          kağeda           Kaśér                                                                                                                   ATnell’AIS,ma i dizz.dialettali emiliani danno ovunque anche
cagiar cagèr

Questo è dunque il focolaio da cui, in epoca tardo-neolitica, il continuatore lombardo-emiliano di coagulum si sarà diffuso in Europa centro-occidentale, come nome del formaggio. A Sud, la conferma più importante di questo scenario vie-
ne da un’area immediatamente contigua a quella emiliana: quella tosco-emiliana – Lunigiana, Garfagnana, alta Versilia e Appennino tosco-emiliano. Come mostra la cartina, tratta dal-l’Atlante Lessicale Toscano, in Lunigiana, ai confini con l’Emi-
lia, il caglio si chiama cagio o cažo, ovvia variante di derivazione emiliana, con restituzione della vocale finale. >>

Vezi exemple care conțin traducerea cheag
Substantiv – Neutru
(59 exemple cu termeni corespondenți)

” href=”https://context.reverso.net/traducere/romana-italiana/cheag&#8221; data-pos=”[nn]” data-inflected=”cheagului}–{cheagul” data-pos-index=”0″ data-posgroup=”0″ data-freq=”59″>cheag

” data-posgroup=”10″ data-freq=”4″>închegarea laptelui

” data-posgroup=”10″ data-freq=”4″>închegare

Deci acel KAGA nici pe departe nu poate fi nici sacru nici altceva pe aproape ci ceva in categoria semantica :

“dens, inchegat, ?depus (jos)?”                                        ============================================

Deci entschuldigung Herr lingvist & tracolog!  Sorin Olteanu, intelesul poate fi in greaca :   greaca: Ηερώϊι ΚΑΤΑ :”eroului de jos/sub pamant“,kata{chtonios} , sau tot intr-un gen de greaca,

“eroului dens/?intarit/?mort   inchegat,intocmit      depunere     ………..alegeti ce doriti, propuneti ca toate merg cumva in jos.                                                                                              Deci nu, domnule S.Olteanu, daca unui amator (inginer) i se pot tolera inadvertente unui lingvist de marca si in plus tracolog, nu !                                                                                  DECI NU Sorin Olteanu:                                                                                                                 Din Palaeolexicon – The Thracian word ziu / zia   https://www.palaeolexicon.com/Word/Show/18824   kaga ‘sacred, holy‘ …                                    SI NU Sorin Olteanu:                                                                                                                  radacina *kʷog(h)- (< *kʷeg( h)-); nici-o legatura cu Sl. kazat,skazat   “a spune”,                                                                                                                                                                                     ci radacina IE KEG (hitt. “teapa”) respectiv                                                                                     IE **KoGo “dinte” (hit. kaga, “dinte” ; vezi in documentare kaga/gaga : “cioc” ; kaga :”cioara,corb” )                                                                                                                                      si radacina “dense“(romana tot “dens“)                                                                                                                                                                                                                                                        Legatura nu este aceea a lui sakros/sacros SAK, si nici aceea presupusa de Dv.  cu skazat/”spune” ci mai degraba cu kaga, kaza, koza (v. M.Alinei) capra si branza !                                   “ingrosare?stiintific “densificare”, dens, dinte, depunere, coagulare”

Acum va intreb:                                                                                                                                      – Cand cineva vorbeste intr-o limba si strecoara un singur cuvant in alta limba, in ce limba vorbeste de fapt?                                                                                                                        – Daca a existat limba daca de ce nu scria cuvintele din limba daca?                                      – Atata timp cat a existat KATA in greaca, dar se pare ca si KAGA, cu acelasi sens, KAGA este cuvant dac ?                                                                                                                            Nota-bene, oricum nu avem sacru din greaca care este hieros/ieros.

ATENTIE MARE !

DACA SAKROS (rad, SAK) CA SI HIEROS INSEAMNA NUMAI “SACRU” (tampitii au tradus in romana pe wiki SFINTENIE),                                                                                                           – in latina, SACROS SI SACRUM INSEAMNA ATAT “SACRU” CAT SI “OFRANDA”,                        – IN SCHIMB KAGA, PRIN ORIGINEA LUI NU ARE NICI-O TANGENTA NICI CU SACRU SI CU ATAT MAI PUTIN CU SFANT ORI SFINTENIE,                                                                               – CI  PRIN ORIGINEA SA, NUMAI  SENSUL “DEPUNERE” SI DOAR ASTFEL I SE POATE ATRIBUI  SENSUL DE OFRANDA !

ESTE CLAR ? a lua notita eventual si popii; lamuriri eugenrau@gmail.com

?????????????         https://lrc.la.utexas.edu/lex/master/0338              ??????????????

CUM SE FACE CA UNELE ATRIBUTE ALE ENTITATII DACO-TRACICE (remarcate & notate de antici) TRANSPAR DIN ACEASTA RADACINA “DENS” !?

Pokorny Etymon: 1. dens-   ‘to learn; mental power’  Semantic Field(s): to Learn

Indo-European Reflexes:

Din https://lrc.la.utexas.edu/lex/master/0339

Pokorny Etymon: 2. dens-   ‘dense‘                  Semantic Field(s): Thick (in Density)

Indo-European Reflexes:

Eugen Rau: Apropos de “dens”=dens<> dinte,

Din Thracian Glossary – The Indo-European Database   https://tied.verbix.com/project/glossary/thra.html                                                                       … dentu– ‘clan, tribe‘ [Latv. gens ‘clan, tribe’].

eu: Clanul, tribul este de fapt o coagulare, densificare a oamenilor. ++++++++++++++++++++++++++++++                                                                                  DOCUMENTARE ADITIONALA

Din Alexei Kassian (RSUH) Anatolian lexical isolates
and their external Nostratic cognates  http://starling.rinet.ru/Texts/anatnost.pdf                  44. kaga- c. ‘tooth’. From MS on.
◊ IE **KoGo– (~ ­a­).
≠ Probably cognate is IE *kgo­, known from Germ. *xak-ōn ‘hook; bolt’,
*xōka-z ‘hook; angle’ (Orel HGE: 154).18 Both directions of the assumed meaning shift are possible: ‘hook’ > ‘fang’ > ‘tooth’ / ‘hook’
> ‘bolt’ > ‘tooth’ or, vice versa, ‘tooth’ > ‘hook’. For general reasons
the Hitt. anatomic meaning should be accepted as primary

Din Swadesh-Liste – A possible Homeland of the Indo-European Languages http://www.hjholm.de/Universal%20concept%20list%20for%2017%20Indo-European%20l&#8230;

Din COMPARATIVE LINGUISTICS INDO-EUROPEAN AND … – CiteSeerX PDFciteseerx.ist.psu.edu › viewdoc › download by GJK Campbell-Dunn · Cited by 3 · Related articles In Homeric Greek and Vedic Sanskrit the augment is optional, rather like an adverb …… kan.kata “a comb”, kan.kala “skeleton”, kaga “ a lotus”, kata “a mat”, kati:raka “loin

Din Turkic – Indian Lexical Parallels in the Framework of the Nostratic … – waset
PDFhttps://waset.org › publications › turkic-i…
Nostratic ancestor language was carried out by V. M. Illich -. Svitych [2]. According to ….. kag, kaga ‘raven, crow‘ karga ‘crow’ taral

Din (PDF) What language did the Pharaohs speak? Kheli kheli kheli keli. | flavio …
https://www.academia.edu › What_langu…
Significantly in Ancient Indoeuropean Greece the “black” (krsna) “crow” (krsna, nava, kaga) “ bird” (khaga, vaca, “sun”) was the “sacred

Din The Nostratic Macrofamily: A Study in Distant Linguistic Relationship
https://books.google.ro › books
Allan R. Bomhard, John C. Kerns · 2011 · Language Arts & Disciplines
… to sound’: A. Proto—Indo—European * klhian— ‘to sing, to sound’: Greek kotvotxt’t ‘ sharp … Proto—Uralic *kaga- ‘to call’

Din http://starling.rinet.ru/cgi-bin/etymology.cgi?single=1&basename=%2Fdata%2Falt%2Fturcet&text_number=+981&root=config

Proto-Mongolian: *kaka- / *kaga– Altaic etymology: Altaic etymology Meaning: to break, tear off

Din https://educalingo.com/ro/dic-tr/kagan                                                                         <<Kagan este unul dintre titlurile folosite de conducătorii din statele mongole și turce și este relativ mai vechi. Din vremea lui Avar, cultura statului turc a conținut cuvântul “kagan”. În acest context, “kagan” este un cuvânt turc precum Tanhu, Hakan, Bey, Toktamıș, Giray și constituie o caracteristică distinctivă pentru statele turcești. Cuvintele Kagan; marele, hanul mare este derivat din kaga khan sau kagan khanim.>>

Din Questioning the Origin of Indo-European: A Comparative Evolutionary … https://pdfs.semanticscholar.org/4314/02bdff552724c38644b8b03ffdb29d39b006.pdf

Atentie!                                                                                                                                                   Aceasta postare nu este o o descifrare sau citire a unui presupus continut scris real. Avand in vedere ca semnele nu apartin unui unic sistem de scris ci mai multora, pagina are un caracter pur didactic. Are rolul de a incerca si testa diferite scrieri in idea ca pe tablite s-ar fi folosit unul din ele. Semnele de pe tablite apartin mai multor sisteme de scrisi dintr-larg interval de timp si care au folosite in diferite arii geografice. In niciuna din incercari semnele nu s-au incadrat intr-un singur tip de scriere, totdeauna au ramas semne care au provenit din alte scrieri (sau din necunoscut). Cele mai multe semne provin din cele sumeriene proto-cuneiforme.Apoi privind asemanarea, in ordine descrescatoare este aceea cu semnele Linear A/B si cele Anatoliene. Semnele din jumatatea superioara a tablitei rotunde par a proveni din scrierea arhaica greceasca.Cel mai degraba aceasta “adunatura” de semne pare a fi rodul imaginatiei bogate a cuiva.Dupa cum au constatat A.Falkenstein si A.A.Vaiman, (aceasta fiind si parerea mea ferma) autorul nu a fost un scrib, avea doar vagi notiuni privind scrisul in general si nu se stie ce a urmarit. Exista multe elemente de neconcordanta precum si altele care scot tablitele din tiparele si normele uzuale ale  logicii, scrisului si intentiilor oneste.

========                                                                                                                                                    In delungul timpului, foarte multi cercetatori s-au aplecat asupra acestor tablite de la Tartaria. Am observat ca a fi arheolog nu include neaparat specializarea in semiologie si epigrafie. Din pacate nici inalta calificare in scrieri vechi si proto-scriere nu constituie o garantie totala pentru clarificarea si obtinerea unui verdict final.                      Cu toate acestea, acestia din urma, cu inalta specializare in proto-scriere, au reusit cea mai mare apropiere de natura intrinseca a inscrisurilor.                                                          Practic, fiecare din acestia au extras cate un set propriu de  concluzii preliminare. ADUNATE, ACESTE CONCLUZII PARTIALE FORMEAZA UN TOT CARE SE SUPRAPUNE QUASI-INTEGRAL PESTE CONCLUZIILE MELE.                                                                               Cu * am marcat concluziile care-mi apartin exclusiv:                                                                    – Tablitele reflecta semne care au fost folosite pe o lunga si mare departare in timp, si o larga extensie geografica, (din Orientul Apropiat pana in zona Egeeana)                        – Prezinta similaritati cu scrierea proto-cuneiforma sumeriana, (folosita in perioada 3.200-2.800 B.C.)                                                                                                                                         – Cu toate acestea, nu este scriere sumeriana proto-cuneiforma nativa/propriu-zisa     – Semnele ca un ansamblu, nu apartin complet niciunui sistem de scriere concret   *     – Am putut prezenta cele mai multe abordari a diferitor sisteme de scriere.                   Abordarile au rolul de testare, sondare si incercare ( a vedea in ce masura  semnele ar putea fi imbracate de un anume sistem de scriere concret).                                                      In multe cazuri, este posibil sa fi depasit intrucatva nivelul atins de alti cercetatori.             In plus am articole cu caracter critic si corectiv al acestora.*                                          – Semnele per total, sant mai degraba o “colectie de semne” In plus, anafara practicii uzuale a scrisului, avem categorii/tipuri diferite de scriere, pictografica visa ideografica si chiar alfabetica *                                                                                                         – Aceasta colectie provine din ariile si scrierile sumeriana, Anatoliana si Egeeana (Lin.A,B)*                                                                                                                                                   – Nu-mi este foarte clar ce a urmarit de fapt “scribul”/”scriitorul” , dar se pare ca nu stapanea bine scrisul.                                                                                                                             – Semnele din jumatatea de sus ies in evidenta prin asemanarea lor izbitoare cu litere     – Se poate face o legatura intre intentia vadita de ascunderea a acestora si constituirea lor intr-un scris adevarat                                                                                                 – Aceste semne din jumatatea de sus a tablitei rotunde se regasesc ca litere in faza initiala a scrisului alfabetic in aria Egeeana (Ciclade,Chalkis. Creta, cu difuzie si prezenta in pen. Italica) *                                                                                                                         – “scriitorul” putea apartine oricarei perioada cuprinse intre 2.500 B.C. si zilele noastre, cu sanse cu atat mai mari cu cat ne apropiem de prezent*                                                     – Explicatia faptului ca atat de multe semne se regasesc in atatea sisteme de scriere rezida in faptul ca exista un filum, filiatie pornind de la semnele proto-cuneiforme sumeriene pana la alfabetele de azi*                                                                                              – In final nu-mi pot explica absolut deloc, cine, unde si cand putea avea acces la asemenea semne (multe si vechi !) *                                                                                             – Exista numai doua posibilitati reale, mari si late:                                                                     Scriitorul nu ar putea apartine decat ariei Egeene, sau uneia de undeva mai din nord, (chiar si de la noi~transhumanta?) Sant semne ,sau intuitia i-mi spune ca acea persoana pe de alta parte, pare a fi foarte perspicace/patrunzatoare * 

EU AM REUSIT SA TREC BARIERA APARENT INSURMONTABILA DE LA SITUATIA CA NIMENI NU A DEMONSTRAT CLAR PANA ACUM CA POATE FI VORBA DE SCRIS, LA A DEMONSTRA CA ACEST LUCRU ESTE POSIBIL.                                                                                                    DIFICULTATEA APARUTA REZIDA IN FAPTUL CA PARADOXAL, PUTEM PREZENTA MAI MULTE PROPUNERI DE CITIRI SI CA ATARE ESTE DIFICIL IN A O SELECTA PE CEA “CORECTA, ADEVARATA” *                                                                                     Nota                                                                                                                                                             In realitate, numarul citirilor “posibile” este absolut, covarsitor de mare.             Matematic un numar de combinatii de x cate y.  O selectie obiectiva cu greu ar fi posibila. Unele citiri au urcat subiectiv ( in afectivitatea si intelectul meu) spre pozitii superioare nemeritate.Insa timpul oarecumva a permis un gen de usoara sedimentare spre domeniul de a fi oarecum independente de mine si naturale.

CITIRILE DEMNE DE LUAT IN CONSIDERARE SE GASESC IN ARTICOLUL:               “Tartaria,posibil o problema “simpla” !?

Atentie!                                                                                                                                                  Aceasta postare nu este o o descifrare sau citire a unui presupus continut scris real. Avand in vedere ca semnele nu apartin unui unic sistem de scris ci mai multora, pagina are un caracter pur didactic. Are rolul de a incerca si testa diferite scrieri in idea ca pe tablite s-ar fi folosit unul din ele. Semnele de pe tablite apartin mai multor sisteme de scrisi dintr-larg interval de timp si care au folosite in diferite arii geografice. In niciuna din incercari semnele nu s-au incadrat intr-un singur tip de scriere, totdeauna au ramas semne care au provenit din alte scrieri (sau din necunoscut). Cele mai multe semne provin din cele sumeriene proto-cuneiforme.Apoi privind asemanarea, in ordine descrescatoare este aceea cu semnele Linear A/B si cele Anatoliene. Semnele din jumatatea superioara a tablitei rotunde par a proveni din scrierea arhaica greceasca.Cel mai degraba aceasta “adunatura” de semne pare a fi rodul imaginatiei bogate a cuiva.Dupa cum au constatat A.Falkenstein si A.A.Vaiman, (aceasta fiind si parerea mea ferma) autorul nu a fost un scrib, avea doar vagi notiuni privind scrisul in general si nu se stie ce a urmarit. Exista multe elemente de neconcordanta precum si altele care scot tablitele din tiparele si normele uzuale ale  logicii, scrisului si intentiilor oneste.

============                                                                                                                                           De ani de zile sustin ca jumatatea de sus a tablitei rotunde iese in evidenta.Contine semne care au fost folosite de greci ca litere. 

                                                          Si nu orice fel de semne=litere, ci unele relativ noi ( folosite la cateva sute de ani Inaintea Erei Noastre).                                                                                                   Semne continute in principal in alfabetul arhaic grecesc.                             ========================                                                                                                                 ! PREZENTA POSTARE  REPREZINTA SI SUSTINE  IPOTEZA CONFORM CAREIA SCRIBUL AVEA O VAGA CUNOSTINTA DE O SUMA DE SEMNE DE ORIGINE SUMERIANA, DAR NU LE STAPANEA INTELESUL SI CA ATARE DOAR LE-A EXPUS.                                          CUNOSTINTELE SALE IN A SCRIE CU ADEVARAT S-AR REZUMA STRICT LA JUMATATEA DE SUS A TABLITEI ROTUNDE !

Din The Lost Civilizations of the Stone Age Richard Rudgley                                                  << the tablets represented a garbled and ‘senseless’ mimicry of Near Eastern writing >>

Din discovery.ucl.ac.uk › Josiffe_10082208_thesis                                                                         an investigation into the origins of writing – UCL Discovery

PDF by C Josiffe – 

Din ἔδω Ancient Greek Etymology From Proto-Indo-European *h₁ed-.                                ἔδω • (édō) :”(eu) mananc”                                                                                                     Alternative form of ἐσθίω (esthíō) 

1. δίδου https://biblehub.com/greek/didou_1325.htm                                                              in romana :”da”(“da!”)
2. Luke 11:3 V-PMA-2S
   GRK: τὸν ἐπιούσιον δίδου ἡμῖν τὸ
   NAS: Give us each day
   KJV: Give us day
   INT: daily give us

Deci am avea: MANANCA!+ DA                                                                                                       Am putea avea in vedere un ritual religios legat de cele “de-ale gurii”, de recolta, chiar forma de turta paiinita sugerand aceasta.                                                                                         Nota                                                                                                                                                            Parca am gasit candva in evolutia ulterioara a limbii latine (inspre limbile romanice) o forma gramaticala a acestui verb gen DEDUI ca si rom. DADU si DADUI

Din morphology 1999 – Springer                                       link.springer.com/content/pdf/10.1007%2F978-94-017-3722-7.pdf

Din        Linguistic Map of the Paleo-Balkan Languages, c. 1st century BC Information and map source: https://bit.ly/2CZfAqY       https://twitter.com/arcgreek/status/1072513592195457029

Din A GRAMMAR OF MODERN INDO-EUROPEAN      Carlos Quiles   https://academiaprisca.org/indoeuropean/indoeuropean.htm

C. DACIAN

The Dacian language was an Indo-European language spoken by the ancient people of Dacia. It is often considered to have been anorthern variant of the Thracian language or closely related to it.                                                                                                                           There are almost no written documents in Dacian. Dacian used to be one of the major languages of South-Eastern Europe, stretching from what is now Eastern Hungary to the Black Sea shore. Based on archaeological findings, the origins of the Dacian culture are believed to be in Moldavia, being identified as an evolution of the Iron Age Basarabi culture.                                                                                                                                                   It is unclear exactly when the Dacian language became extinct, or even whether it has a living descendant.                                                                                                               The initial Roman conquest of part of Dacia did not put an end to the language, as Free Dacian tribes such as the Carpi may have continued to speak Dacian in Moldavia and adjacent regions as late as the 6^th or 7^th century AD, still capable of leaving some influences in the forming Slavic languages.                                                                            According to one hypothesis, a branch of Dacian continued as the Albanian language (Hasdeu, 1901). A refined version of that hypothesis considers Albanian to be a Daco-Moesian Dialect that split off from Dacian before 300 BC and that Dacian itself became extinct.

Harta https://en.wikipedia.org/wiki/Burs_(Dacia)                                                                                                                                             Historical evidence

The Dacian tribe Buredeense / Buri is attested by the ninth tabula of Europe of Ptolemy’s Geography,^[2] Cassius Dio^[1] and inscriptions.^[6]

Before the battle of Tapae (101) (in the first campaign of Trajan) the Dacian tribe, the Buri, sent Trajan a message to the effect that he should withdraw from Dacia and restore peaceful relations. Their message to him was inscribed on the smooth top of a very large mushroom, in Latin,.^[3][1] This message was unusual enough to become part of a frieze on Trajan’s column.^[3]

In the 6th century a deed issued by Justinian, dated 530 AD, mentions the Burs:^[7]

“Insuper constituimus, tibique damus hic descripta armorum insignia: videlicet: scutum in septem partes divisum; in medio eius, scutum aureum, cui inest aquila dupplex, alba et nigra, quae significat Emblema Imperiale, cuius capita coronata sunt purpureo Imperiali diademate, ex parte dextra in prima divisione scutum rubrum, in cuius medio videtur turris, significans utramque Daciam, in secunda divisione scutum coeleste, cum tribus Burris, quarum duae e lateribus albae sunt, media vero aurea, quae indicat Albaniam superiorem; in tertia sectione scutum album cum uno Leone, indicante Epyrum;

Harta, din https://www.kinderweltreise.de/kontinente/europa/rumaenien/daten-fakten/geschichte-politik/

=================================================                                                        In urma cu ceva ani, am facut doua legaturi:          https://en.wikipedia.org/wiki/Burs_(Dacia)                                                                                           – Una legata de limba bascilor<>proto-iberiana>iberiana, gen: BURU-BISTA=BURU-VISTA=cap-vaz, :                                                                                                                    “CAPetenie de vaza”                                                                                                                            Din mi diccionario de euskera – lexicomas https://lexicomas.wordpress.com/2018/…/mi-diccionario-de-euskera…                  Burjes, burgués                                                                            buru : cabeza [PE. *buru]    (rom.”cap“)                                                                                            bista: vista (facultad de ver)  (rom.”vedere“)

Din http://www.logosdictionary.org/index.php?code=6544658&from=PJ

– alta legata de limba albaneza care pastreaza caracteristici situate la baza trunchiului Indo-European,                                                                                                                            BURE-BISHT= “OM-COADA” !?; o prima asociere conduce la ceva negativ, insa este posibil ca numele adevarat sa fie si sa ramana necunoscut, si aceasta denumire sa reflecte intelegerea contemporanilor sai ca fiind ultimul om adevarat. Nu stiu daca ar putea fi si o legatura cu gr. pistis,pistos:”de incredere” (magh. bistosh:adevarat”, cuvant cu siguranta preluat de la populatia deja existenta in bazinul Panonic). De “comati” (cei cu par in coama, nu poate fi vorba intrucat comati erau patura comuna, de jos,      Taraboste (Dacian nobleman)                                                                                                                                                                                                                          Din Istoria Dacilor | Victor Chiriac – Academia.edu
https://www.academia.edu › Istoria_Dacilor
I i.e.n. pe teritoriul dac se formeaza, sub conducerea lui Burebista un stat incipient cu centrul … Principalele clase fiind insa nobilii ( pileati) si oamenii liberi de rind (comati),

Burebista nu putea sa fie decat din clasa celor instariti tarabostes (ulterior pileati).Foarte interesant este ca in albaneza bisht mai inseamna si mugur, lastar :                                                                                                                                                                                                     Din  Illyrian and Albanian – a linguistic approach – Eupedia Forum
https://www.eupedia.com › threads › page8
The Slavic pseudo- scientific community privately accepts the Illyrian heritage of Albanians, but …… bisht [m] (tg) ‘tail, brush; stalk, stem‘ Probabil cu intelesul de om de la origine,nativ. Atentie, Kurd. bistî “tulpina,peduncul,vrej”

Din Scythian Onomasticon http://www.v-stetsyuk.name/en/Scythian/Onomasticon.html                Βιστησ (biste:s) – Kurd. bistî “stalk” or bista “trusty” or bista “lover”

Altfel radacinile BUR,BURE si BIST,BISTA m-au condus la:                                                    ==== a se parcurge rapid pana la urmatoarea linie dubla intrerupta ========                                                                                                                                                                     BUR,BURE

(PDF) A Critical Review of Dolgopolsky’s Nostratic Dictionary – ResearchGate
https://www.researchgate.net › publication
Dec 16, 2015 · Was Nostratic a root- isolating or a stem-isolating language? (pp. 44) …… *buRu (or *buRü) ‘to break’: strong.

(Latin bura f (genitive burae); first declension beam of a plough, genitive burae /rom.:barna plugului)                                                                                                                                Din Latvian Etymology                                                                                                                           Cognate to Lithuanian bùrė (“sail”). Ultimately perhaps from Proto-Indo-European *bew-, *bʰew- (“to swell”) (whence also bozt) with a suffix -rā- whence Proto-Baltic *burā- whence the Latvian term with the initial meaning of “that which inflates.” It is possible that the Lithuanian term is a borrowing from Latvian (Nieminen, Fraenkel). Of the same origin are the dialectal terms būra, būris (“crowd”), compare Lithuanian būrỹs (“crowd”), Sanskrit भूरि (bhū́ri, “plentiful; numerous”). [The usual meaning of būris (“cage”) is unrelated, this is a borrowing from Middle Low German.]                                                                                                                                                   A different opinion (Pokorny, Endzelīns) is that this term is to be linked with Ancient Greek φᾶρος (phâros), φάρος (pháros, “fabric, canvas”) from Proto-Indo-European *bʰer- (“to weave”) or, according to a different opinion (Mikola, Nieminen, Fraenkel), the term is borrowed from Livonian pūŗaz (< *purri), compare Finnish purje (“id.”) However, no forms with p-have been recorded in Latvian dialects.                                                                                                                                                                                                                                                                                                               Polish bura inflection of bury:  Etymology Possibly Latin burrus Etymology     From Ancient Greek πυρρός (purrhós, “flame colored”), from πῦρ (pûr, “fire”). burrus (feminine burra, neuter burrum); first/second declension red, reddish–brown. genitive burrae                                                                                                                                                                                                                                        Serbo-Croatian From Proto-Slavic *burja, akin to Bulgarian and Russian буря (burja), Slovene burja, Slovak búrka and búrať (“to crush”). Non-Slavic cognates include Old Norse byrr (“fair wind”), Latin furō (“I rage, rave”), Sanskrit भुरति (bhurati, “to stir, palpitate”).                                                                 bora (wind)                                                                                                                                bȕra f (Cyrillic spelling бу̏ра) bora (wind)                                                                                                                                                                                                                                 Polish bure inflection of bury: bury m brownish dark grey dark grey with spots                                                                                                                                               Serbo-Croatian bȕre n (Cyrillic spelling бу̏ре) barrel

Din https://en.wiktionary.org/wiki/b%C3%BAra                                                                      Hungarian Etymology 1 From the bur- stem of burít (“to cover”), the dialectal variant of borít (“to cover”). Created during the Hungarian language reform which took place in the 18th–19th centuries. For similar derivations, see csusza, inga.                        búra (plural búrák) dome-shaped covering; usually transparent or translucent

Din https://en.wiktionary.org/wiki/bur                                                                                                Istro-Romanian Etymology From Latin bonus, from Old Latin duenos, later duonus, from Proto-Italic *dw-enos, from Proto-Indo-European *dew- (“to show favor, revere”).      bur m (feminine burĕ, neuter buro)good                                                                                      Latvian bur from burt  1st conj., pres. buru, bur, bur, past būru                                                   to conjure, to practice magic

Din Dictionary of American Family Names
https://books.google.ro › books
… or from Büren in Westphalia. The last is named with Middle Low German bur ‘dwelling’ , ‘settlement’.

https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Germanic/buriz                               Proto-Germanic Etymology 1 From Proto-Indo-European *bʰer- (“to bear, carry, bring”).   *buriz m  male offspring; son

Descendants Gothic: 𐌱𐌰𐌿𐍂 (baur)                                                                                                 Etymology 2 From Proto-Indo-European *bʰer- (“to bear, carry, bring”). *buriz f elevation; hill                                                                                                          Descendants Old High German: bur, pur, bor; burī Middle High German: bor; büre German: Bor Alemannic: Büri                                                                        Etymology 3 From Proto-Indo-European *bʰer- (“to bear, carry, bring”).                           *buriz m  favourable wind                                                                                                       Descendants Old Frisian: *bure West Frisian: bur Old Saxon: *buri Middle Low German: bore (in derivative: borelōs)

German Surnames – Behind the Name – Behind the Surname
https://surnames.behindthename.com › g…
Variant of BAYER. BAMBACH German Variant of BAUMBACH. BAUER German From Old High German bur meaning “peasant, farmer”

Careful/ Attention !                                                                                                                                             This post is not a decipherment or reading of any actual written content of Tartaria tablets. Given that the signs do not belong to a single writing system but to several, the page has a purely didactic character. It has the role of trying and testing different writings, in the idea that the tablets would have used one of them. The signs on the tablets belong to several writing systems over a long period of time and which have been used in different geographical areas. In none of the trials did the signs fall into a single type of writing, there always remained signs that came from other writings (or as coming from the unknown). Most of the signs come from the Sumerian proto-cuneiform -shaped ones. The signs in the upper half of the round tablet seem to come from archaic Greek writing. This “collection” of signs seems to be the fruit of one’s rich imagination. As A. Falkenstein and A. A. Vaiman found, (this is also my firm opinion) the author was not a scribe, he had only vague notions about writing in general, and it is not known what he intended  or he was after. There are many elements of inconsistency as well as others that take the tablets out of the usual patterns and norms of honest logic, writing and intentions.

==========                                                                                                                                                   …Today when write is 27-th of April 2019 Pass-over evening,…………   

From    Precursor to Paleo-Hebrew Script Discovered in Jerusalem https://www.biblicalarchaeology.org/daily/biblical-artifacts/inscriptions/precursor-to-the-paleo-hebrew-script-discovered-in-jerusalem/

<< During the 2012 excavations at the southern wall of the Temple Mount, archaeologist Eilat Mazar discovered an inscription with the earliest alphabet letters ever found in Jerusalem. The inscription—carved on a storage jar—is written in the Proto-Canaanite script and dates to the 11th or 10th century B.C.E. >>

Quite late for our endeavour related to Tartaria tablets, no !??                                                          =======================================   

Tartaria round tablet picture, from : https://cogniarchae.com/2015/10/29/tartaria-tablets-connection-between-vinca-and-proto-linear-b-script/

                                                                             Some years before, (more than ten), particularly the upper half of the tablet attracted me, cause of the shape of the signs, similar to modern letters. It is about the “H”,”D/P” (on the left) and “D”,”O”-like signs (on the right).                                                                                     ———————————————————————–                                                                               “H”-like sign is allmost identical with old canaanite,phoenician, old hebrew letter  “het”.                                           From The Ancient Hebrew Alphabet
By Jeff A. Benner http://www.ancient-hebrew.org/alphabet_letters_hhet.html

                                                                                                                                                                                                                                     Early hebrew letter Hhet:                                                                                                                                                                                                                                                                   From  Gezer Calendar – Agricultural Almanac http://www.lavia.org/english/archivo/GezerEN.html

                 See at the beginning of every row (reading R>L),  yrh= yarach=”MONTH” 

  From  http://aplaceofbrightness.blogspot.com/2008/11/moonlight-in-romania-tartaria-tablets_21.html                                                                                                                                                                                                                                         HP seem to be paleo-hebrew letters Heth/Chet and Qof  , so H-P=Kh-Q= COKH, kokh (no matter reading L>R or R>L!)                                                                                                          From  https://www.cram.com/flashcards/hebrew-letters-focus-israel-2253556                                                                                      kokh:”loculus, niche”                                                                                                                               Din The Ossuary of James – The Nazarene Way https://www.thenazareneway.com/ossuary_of_james.htm                                       “The ossuary was then placed in a niche (loculi or kokh) area of the burial cave”                  <<If letters Het-Dalet, would be first letters of the word KODESH=”holy” ?                        WORD STUDY – HOLY – Chaim Bentorah http://www.chaimbentorah.com/2013/08/word-study-holy/                I have found a meaning for the word kodesh (holy)>> 

  From  Remains of Ancient Days – LA Times https://www.latimes.com/archives/la-xpm-1997-02-27-ca-33395-story.html                                                                                                                      “Bodies were first placed in a kokh–a deep, narrow cave–or on an … dead were collected and put into an ossuary, a large, usually lidded stone box.”                                 Attention,                                                                                                                                                 At would have an ossuary, as allmost all scientists agree that at Tartaria was an ossuary indeed, related to an “secondary burial” ritual. 

Din https://en.wikipedia.org/wiki/Secondary_burial

<< Artificial mounds and other, clearly visible, above-ground structures have been re-used since the New Stone Age (and even in later times, often by much later cultures) for burials of bodies, bones or cremated remains (in urns). These more recent burials, of whatever form, are referred to by archaeologists as secondary burials. They are found in grave mounds, usually in those areas of the site that could at the same time be extended. In larger dolmens, passage graves, stone cists, etc. the re-use of the interior space available was usually closer in time to the original burial (e.g. by the Globular Amphora culture), if necessary also accompanied by the removal or addition of secondary chambers (as in the Megalithic tombs of Hagestad). The mounds of the megalithic tombs, which were usually covered with earth, were re-used following a similar shape as the original grave mound.   …………..                                                                                                       Some more well-known examples include the megaliths from the late Funnel Beaker culture, the stringent procedures in the single burial graves of the Battle Axe culture, and the uniqueness of the Pitted Ware Culture.^[

Din     Jesus and the Ossuaries Craig A. Evans https://docs.google.com/document/d/1-24WMy5xUmJTIhJRbucErA4SETQgoh9Bw2vTS3–kZY/edit

<< The use of ossuaries, or small caskets meant to hold only bones and not the undecomposed corpse itself, is ancient and finds a close parallel in the use of astodans (or “ossuaries”) by the ancient Persians (Yamauchi 1990, 61–63). The evidence for secondary burial in Chalcolithic and Bronze Age Palestine is considerable. …….

ossuaries themselves were then placed in a room, often stacked. They were sometimes placed in the niches themselves or in the central chamber. (In a tomb at Jericho four ossuaries were found in a single niche; cf. Hachlili 1979, 56–57.) There are burial inscriptions in which the word kokh appears: “This kokh [hkwk] was made for the bones of our fathers. Length two cubits. Not to be opened!” (CIJ no. 1300; Fitzmyer and Harrington 1978, 168–69; Meyers 1971, 66). Kokh can also be spelled qwq (qoq), as in this poorly preserved inscription: “This is the kokh [aqwq] of . . . Alas! And his daughter” (CIJ no. 1222; Fitzmyer and Harrington 1978, 182–83).   ……..

In contrast to this custom (i.e. cremation), the Jewish people buried their dead (as did also many Greeks and Romans), later gathering the bones and plac- ing them in containers or a vault set aside for this purpose. The practice of gathering the bones [liqut ‘azamot] of the deceased is called ossilegium, or “secondary burial” (cf. y. Moe‘ed Qatan 1.5, 80c: “At first they would bury them in ditches, and when the flesh had decayed, they would gather the bones [meliqtin et ‘azamot] and bury them in ossuaries”; (Rahmani 1994b, 193–94; for introductory discussion, see Gafni 1981; Silberman 1991; McCane 2000). How far back this practice may be traced and where the practice originated are major questions that lie at the heart of the debate surrounding the significance of the numerous ossuaries found in and around Jerusalem, dating to the Herodian period. …..

Meyers (1970, 12–13) acknowledges that concepts of the ossuary in Palestine may well have been influenced by designs and artwork from the Aegean world that were introduced to the Philistines. But this influence, if any, is quite ancient and in any case coincided with prac- tices to which the inhabitants of Palestine were well accustomed.  ……>>

Apropos de faptul ca la Tartaria este absent craniul:

<<The absence of the skull, which in the possession of Herod’s angry and vengeful wife would surely not have been properly buried and therefore would never have been rejoined to the rest of John’s body, would make resurrection all the more doubtful, at least a resurrection before the time of the general resurrection and judgment.>>

From The Galilean Economy in the Time of Jesus https://books.google.ro/books?isbn=1589837584 David A. Fiensy, ‎Ralph K. Hawkins – 2013 – ‎Religion

Din https://www.academia.edu/2227970/Ancient_Hebrew_Lexicon_of_the_Bible

————————————————                                                                                                         (?? KOKHAION <?>KOGAION =”niche, loculus, pit-grave forever ??) …atention in GAION,HERAION ,AION part is attaching the meaning “forever duration” of a construction so “temple, shrine”, temple, shrine of Ge, temple of Hera. Horos and temenos has also the meanings of a sacred area, domain, precinct  : LOCULUS,PIT/GRAVE- SACRED DOMAIN                                                                                               AION LOCULUS,PIT-GRAVE                                                                                                            ——————————————————————————   

If  the signs  HQ    are read from right to left, we have QACh

 From    https://standingintheeleventhhour.wordpress.com/tag/adam/                        ” Appearing in many forms, qach is used 965 times in the Scriptures “in the widest variety of applications”. “marrying (as in “Avram and Nachor took wives…” Gen 11:29) and even the buying of goods! Common to any use of qach is the act of removing an entity from its original place or owner, such as the taking away sheep from the flock(as Rachael instructed Yaakov, “fetch me from two kids of the goats… Gen 27:9) buying a field or grain from the market (e.g. Proverbs 31:16, Nehemiah 5:3), and even marriage (e.g. as in “Avram and Nachor took wives…” Gen 11:29). In all contexts, qach describes the act of “taking away” something to a new owner or new place, as in the context of Gen. 2:15. YHVH Elohim takes Adam away from the place he was formed to the newness of the Garden.”

+++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++                                                 Until some days bevore, I was convinced that in canaanite, paleo-hebrew writings, there was not used dalet in the modern D shape, only triangle-shaped as Delta is.,                          But recently I’ve found that D-shape was used                                                                       From http://cryptcracker.blogspot.com/2010/03/qeiyafa-ostracon-inscription-this-large.html

                                                                                  [1] ‘ L T ` Sh  [Q] W? ` B D ‘ [L?] :  Z/T? H/Y?

[2] Sh P Tt . B W ‘ L M  [? ] [Sh] P Tt

[3] G L [Y/W?] [ T?] B ` L  S?  R? H/S? [ ]  Y?

[4] ‘ [ Q] M W N  Q? M Y B/Kh? D M L K .

[5] ‘ Q w/y M ` B D m? sh/m? Y : Ss? D Q T                                                                                  Notice that the direction of writing is from left to right (dextrograde), which is the opposite of the order for Biblical Hebrew, and also for ancient Phoenician, Hebrew, and Moabite inscriptions (right to left, sinistrograde); but there is general agreement that this is the way this text runs. The pattern for this is set in the Izbet Sartah ostracon: it also has 5 lines of text; the fifth has the letters of the script (from ‘Aleph to T) running from left to right, and the other 4 lines are obviously dextrograde also (lines1 to 3 leave a space at the end; 4 runs over into the end-space of 5).
However, Christopher Rollston has said on rollstonepigraphy.com:
“Prior to the rise of the Phoenician script, Northwest Semitic inscriptions could be written sinistrograde (right to left), dextrograde (left to right), or boustrophedon (one line left to right, and the next line right to left).  Of course, sometimes NWS inscriptions could even be written vertically.  Many people seem to be reading the Qeiyafa ostracon as dextrograde in its entirety.  ……………………….                                         There is a pantheon leaping out at us in the same way: the storm-god Baal (B`L) in line 3, the mysterious Molek (MLK) in 4, the mother goddess Elat (‘LT) in 1, the chief god El (‘L) or all the gods (‘LM) in line 2 ”    ……………….                                                                            In the Bronze Age the proto-alphabetic sign for Sh was the sun (the disc with a protecting serpent), and the Babylonian sun-god Shamash (the sun being the all-seeing eye, with the stars as the spies by night) was the minister for justice in the celestial government.

From EARLY HEBREW SYLLABARY                                                                                             The Lost Link.The Alphabet in the Hands of the Early Israelites Brian E. Colless Massey University, Palmerston North, New Zealand   http://cryptcracker.blogspot.com/2014/04/                                                                                               This phenomenon could have a connection with the trio of ’Alephforms on the Qeiyafa Ostracon. But my idea goes further than that: in the early “Israelian” Hebrew alphabet each of its twenty-two letters had two additional forms, making a total of sixty-six signs. In fact, the system was not a simple consonantary (which the Phoenician alphabet certainly was, in the Iron Age) but a syllabary.     ………….                                      The first situation seems to fit the case, as the neo-consonantary is attesested around 1500 BCE, and the neo-syllabary appears around 1200 BCE.                                                       Ayin in the Phoenician alphabet, as also on the Zayit Stone, is a circle, but without the centre-dot that is characteristic of the sign in the south in Iron Age I. However, on the Beth-Shemesh Ostracon [7] there is one of each, leading to the suspicion that the empty circle is the syllable ‘I.       …………..                                                                    Then comes ‘Ayin with no dot, so it is ‘I. The Lamed here is not the same as the one further on, and I will not make a decision on their respective sounds; but it might be LI. Hence Shumiba`ili  (“name of Ba`al”) 

  From inscriptions – cryptcracker cryptcracker.blogspot.com/2010/04/timna-inscriptions-copper-mines-at.html                                                                                                                          “The oval on the right has the following signs: `(ayin), Z (properly Dh), … The other oval has the sun symbol at the top (Sh, from shimsh ‘sun‘, …” 

https://sites.google.com/site/collesseum/cuneiformalphabet
o 	s  S(sh+th)  O 	shimsh: sun (but without serpent)

 From syllabary – cryptcracker                                                      cryptcracker.blogspot.com/2007/03/oldest-west-semitic-inscriptions-these.html

 ———————————————————-                                                                                              In the text transcript, I coloured intentionaly Ayin (transcript ` ), Lamed and Dalet.          In  “DDoc” sequence, we could have the signs  o=Aiyn (see folowing alphabet) and c =L (Lamed, Qeiyafa ostracon)                                                                                                                                              Aici se poate vedea mai bine Ayin: Din http://www.abrahamsdescendants.com/hebrew.html

                        ———————————————————                                                                                           But as presented above, the circle possible has the folowing (succeding?) equivalents:    – Ayin                                                                                                                                                         – “SUN” shimsh-logogram                                                                                                                      –syllable ‘I.    =AI                                                                                                                                     – S                                                                                                                                                              So:                                                                                                                                                               D D o C = Dalet, Dalet, ‘=Ain=`?/I?/S? /,  Lamed ?                                                                                        D-D-  `/s- L? >> “DoD  `L“, DoD AL:               =          “uncle/BELOVED- AL  ” ; 

                   Attention, in Tartaria, have no  alef-lamed, AL:”EL, god El (‘L) but ayin-lamed, OL=”AL” ! 

.

Atentie!                                                                                                                                                                  Aceasta postare nu este o o descifrare sau citire a unui presupus continut scris real. Avand in vedere ca semnele nu apartin unui unic sistem de scris ci mai multora, pagina are un caracter pur didactic. Are rolul de a incerca si testa diferite scrieri in idea ca pe tablite s-ar fi folosit unul din ele. Semnele de pe tablite apartin mai multor sisteme de scrisi dintr-larg interval de timp si care au folosite in diferite arii geografice. In niciuna din incercari semnele nu s-au incadrat intr-un singur tip de scriere, totdeauna au ramas semne care au provenit din alte scrieri (sau din necunoscut). Cele mai multe semne provin din cele sumeriene proto-cuneiforme.Apoi privind asemanarea, in ordine descrescatoare este aceea cu semnele Linear A/B si cele Anatoliene. Semnele din jumatatea superioara a tablitei rotunde par a proveni din scrierea arhaica greceasca.Cel mai degraba aceasta “adunatura” de semne pare a fi rodul imaginatiei bogate a cuiva.Dupa cum au constatat A.Falkenstein si A.A.Vaiman, (aceasta fiind si parerea mea ferma) autorul nu a fost un scrib, avea doar vagi notiuni privind scrisul in general si nu se stie ce a urmarit. Exista multe elemente de neconcordanta precum si altele care scot tablitele din tiparele si normele uzuale ale  logicii, scrisului si intentiilor oneste.

.===================                                                                                                                          .Intamplarea face ca azi este sambata, 27 Aprilie 2019, ajunul Pastilor………….    Tablita rotunda de la Tartaria:  https://neptest1.files.wordpress.com/2015/03/imagine-mare.jpg?w=465&h=310

                                                   In urma cu mai multi ani, m-a atras in mod special, si ca atare am inceput sa ma ocup prioritar de citirea jumatatii de sus, fiind atras de asemanarea  semnelor cu litere (relativ moderne).                                                                                                                           M-au preocupat semnele “H” ; “D/P” din stanga se cele D si O din dreapta.  ———————————————————————–                                                                                                         Daca semnul “H” este identic cu litera veche ebraica “het”.                                             Din The Ancient Hebrew Alphabet
By Jeff A. Benner http://www.ancient-hebrew.org/alphabet_letters_hhet.html

                                                                                                                                                                                                                                     Early hebrew letter Hhet:                                                                                                                                                                                                                                                                   Din  Gezer Calendar – Agricultural Almanachttp://www.lavia.org/english/archivo/GezerEN.html                 Vedeti in fiecare rand, (citire dr>stg.),la inceput yrh= yarach=”LUNA” 

  Din http://aplaceofbrightness.blogspot.com/2008/11/moonlight-in-romania-tartaria-tablets_21.html                                                                                                                                                                                                                                         HP par a fi literele vechi ebraice Heth/Chet si Qof  , deci H-P=Kh-Q= COKH, kokh (indiferent daca citim de la stg.>dr. sau de la Dr>Stg!)                                                            Din  https://www.cram.com/flashcards/hebrew-letters-focus-israel-2253556                                                                                      kokh:”nisa,locsor”                                                                                                                               Din The Ossuary of James – The Nazarene Way https://www.thenazareneway.com/ossuary_of_james.htm                                       “The ossuary was then placed in a niche (loculi or kokh) area of the burial cave”                  <<daca ar fi literele Het-Dalet, ar putea fi primele litere ale cuvantului KODESH=”sfant”      WORD STUDY – HOLY – Chaim Bentorah http://www.chaimbentorah.com/2013/08/word-study-holy/                                                  Aug 13, 2013 – I have found a meaning for the word kodesh (holy)>> 

    Remains of Ancient Days – LA Times https://www.latimes.com/archives/la-xpm-1997-02-27-ca-33395-story.html                                                                                                                      “Bodies were first placed in a kokh–a deep, narrow cave–or on an … dead were collected and put into an ossuary, a large, usually lidded stone box.” 

  Din Ancient Jewish Epitaphs: An Introductory Survey of a Millennium of …https://books.google.ro/books?isbn=9024233070                                                                     Pieter Willem van der Horst, ‎Pw van der Horst – 1991 – ‎Religion

                             Atentie,                                                                                                                                                 la Tartaria avem de-a face cu osuar, oase care prezinta caracteristicile unui ritual de ingropare secundara a lor (“secondary burial”)                                                                           ————————————————                                                                                                         (?? KOKHAION <?>KOGAION =”nisa,locsorul,mormantul Vesnic??)                                       ——————————————————————————                                                                 Pana mai ieri, aveam convingerea ca in scrierile canaanita si ebraica nu s-a folosit deloc semnul D ci numai sub forma triunghiulara, gen delta.                                               Ca relativ recent sa aflu ca s-a folosit forma “D“                                                                      Din http://cryptcracker.blogspot.com/2010/03/qeiyafa-ostracon-inscription-this-large.html

                                                                                  [1] ‘ L T ` Sh  [Q] W? ` B D ‘ [L?] :  Z/T? H/Y?

[2] Sh P Tt . B W ‘ L M  [? ] [Sh] P Tt

[3] G L [Y/W?] [ T?] B ` L  S?  R? H/S? [ ]  Y?

[4] ‘ [ Q] M W N  Q? M Y B/Kh? D M L K .

[5] ‘ Q w/y M ` B D m? sh/m? Y : Ss? D Q T                                                                                  Notice that the direction of writing is from left to right (dextrograde), which is the opposite of the order for Biblical Hebrew, and also for ancient Phoenician, Hebrew, and Moabite inscriptions (right to left, sinistrograde); but there is general agreement that this is the way this text runs. The pattern for this is set in the Izbet Sartah ostracon: it also has 5 lines of text; the fifth has the letters of the script (from ‘Aleph to T) running from left to right, and the other 4 lines are obviously dextrograde also (lines1 to 3 leave a space at the end; 4 runs over into the end-space of 5).
However, Christopher Rollston has said on rollstonepigraphy.com:
“Prior to the rise of the Phoenician script, Northwest Semitic inscriptions could be written sinistrograde (right to left), dextrograde (left to right), or boustrophedon (one line left to right, and the next line right to left).  Of course, sometimes NWS inscriptions could even be written vertically.  Many people seem to be reading the Qeiyafa ostracon as dextrograde in its entirety.  ……………………….                                         There is a pantheon leaping out at us in the same way: the storm-god Baal (B`L) in line 3, the mysterious Molek (MLK) in 4, the mother goddess Elat (‘LT) in 1, the chief god El (‘L) or all the gods (‘LM) in line 2 ”                                                                                                       ———————————————————-                                                                                              In transcriptia textului, intentionat am colorat literele Ayin (ranscris cu accent grav ` ), Lamed si Dalet.                                                                                                                                       In secventa “DDoc” am putea avea semnele o=Aiyn (vezi alfabetul) si c =L (Lamed, Qeiyafa ostracon)                                                                                                                                  Aici se poate vedea mai bine Ayin: Din http://www.abrahamsdescendants.com/hebrew.html

                        ———————————————————                                                                                           D D o C = Dalet, Dalet, ‘=Ain?/s?,  Lamed ?                                                                                        D-D-  `/s- L? >> “DoD  `L“, DoD AL:               =          “uncle/BELOVED- AL  ” ;                      Atentie, in Tartaria, nu avem alef-lamed, AL:”EL, god El (‘L) ci ayin-lamed, OL=”AL” !   

Please see and compare: From Amanda Laoupi: the Pelasgians spiritual substratum of the Bronze Age Mediterranean and circum-Pontic world (4)

Cnossian coin depicting the Labyrinth with half moon or Venus’ horn symbol.
431-350 BCE (After Bilić, 2006, p. 43)

And Vinca: From http://oldeuropeanculture.blogspot.com/2016/12/newgrange.html

Also vinca; From https://www.slideshare.net/

From https://www2.uned.es/geo-1-historia-antigua-universal/ESCRITURAS_ANTIGUA/Escrituras_3__antiguas_BALKAN_DANUBE-SCRIPT.htm

                                                                                                              Neolithic “book” from Gradesnica, near Vraca, NW Bulgaria, early 5^th mill. BC