Din https://www.quora.com/How-could-abiogenesis-happen-Is-there-a-possible-scenario
CUM S-AR PUTEA ÎNTÂMPLA ABIOGENEZA? EXISTĂ UN SCENARIU POSIBIL?
Ei bine, pe scurt, știm că viața este făcută din non-viață, din elementele din tabelul periodic, din felul în care o casă este făcută din non-case, cum ar fi cărămizi și cherestea, etc... nu case mai mici etc.
😀 Cea mai mare parte a ceea ce asociați cu „viață” există în non-viață... și o parte din asta se datorează faptului că definiția „vieții” este puțin depășită.
Acesta este un pic ca „moartea”... un alt termen învechit.
Pe măsură ce descoperim din ce în ce mai multe despre viață și despre cum funcționează, vechile noastre definiții încep să nu se aplice la fel de clar.
De exemplu, dacă te întorci suficient de departe, dacă ai încetat să respiri, erai „mort”.
A descoperit că creierul încă funcționează, chiar dacă un pic necăjit/halucinant, etc... când inima este oprită, așa că nu erai încă „cu adevărat” mort... doar mori.
că nu erai încă „cu adevărat” mort... doar mori.
Când repornirea respirației și apoi repornirea inimii, a devenit destul de obișnuită, dacă creierul tău a oprit activitatea electrică, erai „mort”. Până acum, nimeni despre care s-a confirmat că nu are unde cerebrale nu a „revenit la viață”… dar nu este imposibil.
Dacă găsim o modalitate de a reporni creierul, atunci și aceasta va deveni o modalitate învechită de a determina „moartea”.
Definițiile vieții au exclus întotdeauna virușii și prionii, de exemplu.
Un posibil scenariu?
Ei bine, în natură, fără viață, chiar și în spațiul cosmic, se pot forma molecule care se auto-replica și molecule organice.
Putem găsi proteine și aminoacizi care se formează fără sursă de viață, de exemplu.
Aminoacizii pot asambla și dezasambla proteinele, iar proteinele pot asambla și dezasambla aminoacizii.
Proteinele pot asambla și dezasambla ARN. ARN-ul poate asambla și dezasambla proteine.
ARN-ul poate asambla și dezasambla ADN-ul. ADN-ul poate asambla și dezasambla ARN-ul.
Un prion se poate mișca, prin pliere și desfășurare, și poate face copii ale lui însuși din lucrurile din jur.
Un prion nu are ARN sau ADN... este o proteină.
Un virus este o proteină cu un genom. Virușii au genomi ARN și/sau ADN.
Și ei pot face copii ale lor din lucrurile din jurul lor... iar copiile își pot moșteni genomul.
Unii virusuri au membrane lipidice exterioare, precum celulele bacteriene simple.
Unii viruși infectează alți viruși, așa că nu au nevoie de ființe vii pentru a infecta.
Unii viruși sunt mai mari decât unele bacterii.
Unii viruși au urme rămase ale genomului lor care reglează funcțiile metabolice, așa cum au bacteriile simple.
Dacă primești aceste lucruri nevii în interiorul tău, este considerată o infecție, nu este otrăvită de o substanță chimică... pentru că sunt atât de aproape de a fi ceea ce numim „vii”.
Deci, înainte de „viață”, vedem lucruri care au genomi care pot fi moșteniți, membrane exterioare precum celulele, urme de reglare metabolică și așa mai departe.
Dacă ar face copii în interiorul membranei lor, în loc să fie în afara acesteia, practic, aceasta ar fi o simplă bacterie.
UN OM nu face descendență în interiorul său... el are un genom pe care îl trimite în EXTERIOR, pentru a „infecta” o altă celulă și a declanșa acea celulă să facă copii ale genomului său... folosind părți din genomul celeilalte celule.
IE: Bărbatul își trimite genomul (într-un spermatozoid) într-o altă celulă (un ou) și determină acea celulă să înceapă să facă copii.
Este analog cu modul în care se reproduce un virus.
Își trimite genomul într-o celulă și declanșează acea celulă să facă copii.
😀 Așadar, avem o imagine de conectare a punctelor despre cum funcționează totul...
.. și lucrează la spațiile dintre puncte.
😀
Archive for February, 2024
Abiogeneza
February 27, 2024Abiogenesis
February 27, 2024https://www.quora.com/How-could-abiogenesis-happen-Is-there-a-possible-scenario
HOW COULD ABIOGENESIS HAPPEN ? IS THERE A POSSIBLE SCENARIO ?
Well, in a nutshell, we know that life is made from non-life, the elements on the periodic table, the way a house is made of non-houses, such as bricks and lumber, etc…. not smaller houses, etc. :DMost of what you associate with “life” exists in non-life… and, some of that is because the definition of “life” is a bit outdated.This is a bit like “death”… another outdated term.As we discover more and more about life and how it works, our old definitions start to not apply as cleanly.For example, if you go back far enough, if you stopped breathing you were “dead”.If you started breathing again, you had “come back to life”.Later, if your heart stopped beating, you were “dead”.If your heart started beating again, you had “come back to life”.The discovered that the brain is still working, even if a bit wonky/hallucinating, etc… when the heart is stopped, so, you were not “really” dead yet… just dying.When restarting breathing, and then restarting the heart, became commonplace enough, if your brain stopped electrical activity, you were “dead”. So far, no one who was confirmed to be without brainwaves has ever “come back to life”… but it is not impossible.If we find a way to re-start brains, than that too will become an obsolete way to determine “death”.The definitions of life have always precluded viruses and prions for example.A possible scenario?Well, in nature, without life, even in outer space, self replicating molecules, and organic molecules can form.We can find protein and amino acids forming with no living source for example.Amino acids can assemble and disassemble proteins, and proteins can assemble and disassemble amino acids.Proteins can assemble and disassemble RNA. RNA can assemble and disassemble proteins.RNA can assemble and disassemble DNA. DNA can assemble and disassemble RNA.A prion can move, by folding and unfolding, and can make copies of itself from things around it.A prion has no RNA, or DNA… it is a protein.A virus is a protein with a genome. Viruses have RNA, and/or DNA genomes.They too can make copies of themselves from things around them… and the copies can inherit their genomes.Some viruses have outer lipid membranes, like simple bacterial cells.Some viruses infect other viruses, so they do not need living things to infect.Some viruses are larger than some bacteria.Some viruses have remnant traces of their genomes that regulate metabolic functions, like simple bacteria have.If you get these non-living things inside of you, it is considered an infection, not being poisoned by a chemical… because they are so close to be ing what we call “alive”.So, before “life”, we see things that have genomes that can be inherited, outer membranes like cells, traces of metabolic regulation, and so forth.If they made the copies inside their membrane, instead of outside of it, basically, that would be a simple bacteria.A MAN does not make progeny inside of himself… he has a genome that he sends OUTSIDE of himself, to “infect” another cell, and trigger that cell to make copies of his genome…using parts from the OTHER cell’s genome. IE: The man sends his genome (in a sperm) into another cell (an egg), and, triggers that cell to start making copies.It is analogous to how a virus replicates.It sends it’s genome into a cell, and triggers that cell to make copies. :DSo, we have a connect the dots sort of picture of how it all works….. and are working on the spaces between the dots. 😀
Nu este necesar ca IA să “gândească” ca oamenii !
February 4, 2024Extras din Artificial Intelligence (AI): What It Is and How It Is Used
“Inteligența artificială sau IA se referă la simularea inteligenței umane în mașini care sunt programate să gândească și să acționeze ca oamenii” Dacă IA simulează inteligența umană înseamnă una, iar dacă ‘gândește ca oamenii’, poate însemna ceva ușor (sau mult diferit). Atâta timp cât IA este încă departe de performanțele celei umane simularea reprezintă o cale de urmat, respectiv o soluție la îndemână. Dar dacă ‘gândește ca oamenii’, apelativul ‘artificială’ este lipsit de conținutul său conform definiției.Deci nu este tocmai artificială. ———————————— Este cunoscut faptul că viețuitoarele de pe Pământ și-au dezvoltat fiecare din ele câte un mod specific de procesare a informațiilor provenite din mediul interior și exterior. S-au dezvoltat și perfecționat în milioane de ani cu scopul unic al supraviețuirii, prin continua adaptare la mediu și perfecționare. Omul nu a avut nevoie să intre în competiție directă cu vreun animal ci numai oarecum să le controleze sau surclaseze prin inteligență. Nici nu a fost necesar să copieze alte creiere sau computere.Dar a avut nevoie de performanță, respectiv procesare complexă și adeseori în volum mare. Creierul nu este făcut pentru calcule ci pentru o adaptare performantă, fină și precisă la mediu. Din https://hackernoon.com/ai-vs-the-human-brain-can-ai-beat-human-intelligence “Încercăm să modelăm AI pentru creierul uman. De ce? Ei bine, creierul uman este cel mai puternic mecanism de inteligență pe care îl cunoaștem și a fost studiat pe larg de-a lungul timpului.Să începem cu un adevăr simplu: creierul uman este mult mai complex decât AI. Iată un fapt surprinzător: spre deosebire de AI, creierul uman nu folosește algoritmi! Acum, ce este un algoritm? Este ca un set de instrucțiuni pentru rezolvarea problemelor. Deci, creierul uman, cu cei 86 de miliarde de neuroni ai săi, nu urmează un set predeterminat de reguli. Acum, să ne îndreptăm atenția către Inteligența Artificială. În domeniul extins al cercetării AI, aspirația este ca AI să se apropie de complexitatea creierului uman, o piatră de hotar numită atingerea Inteligenței Generale Artificiale (AGI). ” <“Diferența dintre inteligența umană și AI este că AI a fost construită în mod deliberat de oameni. Asta înseamnă partea „artificială”.> “Deci, AI nu îți copiază creierul ca pe un duplicat. Este mai degrabă ca și cum ai face o presupunere inteligentă și simplificată despre modul în care creierul tău abordează problemele și învață lucruri noi. Nu este la fel de complex sau flexibil ca creierul tău, dar este o imitație inteligentă, care ne ajută să facem anumite sarcini foarte bine.
Deci, AI nu îți copiază creierul ca pe un duplicat. Este mai degrabă ca și cum ai face o presupunere inteligentă și simplificată despre modul în care creierul tău abordează problemele și învață lucruri noi. Nu este la fel de complex sau flexibil ca creierul tău, dar este o imitație inteligentă, care ne ajută să facem anumite sarcini foarte bine.Această distincție este crucială, deoarece ne ajută să apreciem punctele forte unice atât ale creierului uman, cât și ale inteligenței artificiale. Pe scurt, AI este ca un model inspirat de creierul tău, dar nu o copie exactă. Această distincție este crucială, deoarece ne ajută să apreciem punctele forte unice atât ale creierului uman, cât și ale inteligenței artificiale. Pe scurt, AI este ca un model inspirat de creierul tău, dar nu o copie exactă.” Nu este necesar și nici productiv ca IA să lucreze exact ca și creierul omenesc, dar în ceea ce privesc unele performanțe (încă!) poate fi folosit ca etalon.De exemplu în privința recunoașterii tiparelor cu exemplu concret în recunoașterea facială.Vedeți chiar în acest exemplu deși omul a dezvoltat în timp o capacitate mare de recunoastere a tiparelor și foloseste mare parte din capacitatea sa de procesare, IA îl bate la acest capitol.
Faptul că ne-am inspirat din funcționarea creierului cuvrețelele neuronale și deep learning a fost un pas prin care am încercat să ajungem din urmă creierul.Si în unele aspectevînguste s-a reușit.Dar sa constatat că de foarte multe ori IA își creează propriii algoritmi care scapă înțelegerii noastre, în schimb rezolvă mai repede și mai bine problemele.O să vă fac demonstrația totală că scopul nu este copierea creierului ci performanța.Computerele cuantice nu obțin performanța prin copierea sau simularea rețelelor neuronale, sistemul se bazează numai și total pe principiile și fenomenele fizicii cuantice. https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Calculator_cuantic
“Inteligența artificială poate beneficia masiv de pe urma utilizării calculatoarelor cuantice. Cele mai inteligente sisteme de învățare automată funcționează pe baza unui proces de ”trial and error” (identificarea anomaliilor statistice). Sistemele de ‘’deep’’ și ‘’machine learning’’ vor ajunge mult mai puternice și mai rapide, dacă pot profita de pe urma fenomenului de superpoziție.”
CONCLUZIE Pentru moment se pate spune că mintea omenească și calcuArlatorul cuantic lucrează la nivele de performanță asemănătoare și ieșite din comun.Dacă modul în care lucrează calculatoarele cuantice este relativ cunoscut, nu același lucru se poate spune despre mintea noastră.Apare același tip de diferențiere ca cel între calulatoarele clasice și mintea omenească.Adică unul e mai bun la unele și celălalt la altele. https://www.psychologytoday.com/intl/blog/defining-decisions/202307/is-your-brain-like-a-quantum-computer “creierul este cu siguranță compus din particule subatomice. Dar asta face din creierul nostru un sistem cuantic? Este greu de imaginat că creierul este un computer cuantic, deși lucrările lui Hameroff și Penrose privind „conștiința cuantică” au sugerat că microtubulii din neuronii creierului ar putea menține temporar stări de suprapunere și prezintă proprietăți cuantice.
Această lucrare a sugerat chiar că măsurătorile stărilor de suprapunere în creier dau naștere experienței noastre conștiente despre lume. Această viziune este destul de controversată și va fi nevoie de ceva mai multă muncă pentru a investiga pe deplin. Mai degrabă aș pune o întrebare mai simplă: poate fi descris bine creierul tău ca și cum ar fi un sistem cuantic? Și de ce ne-am gândi să facem asta?” DOCUMENTARE https://www.rtinsights.com/the-quantum-brain-exploring-the-connection-between-human-intelligence-and-quantum-computing/ Calculul cuantic ca cheie pentru deblocarea adevăratei inteligențe artificiale
Pe măsură ce cercetătorii continuă să exploreze conexiunile dintre creierul uman și calculul cuantic, ei descoperă, de asemenea, potențialul computerelor cuantice de a revoluționa domeniul inteligenței artificiale (AI). Sistemele clasice de inteligență artificială, deși puternice, încă se luptă să reproducă capacitățile cognitive ale creierului uman. Calculul cuantic, cu capacitatea sa de a procesa informații la viteze de neegalat și de a efectua calcule complexe, ar putea deține cheia pentru a debloca adevărata inteligență artificială – mașini care pot gândi, învăța și raționa ca oamenii.
Valorificând puterea calculului cuantic, cercetătorii AI ar putea dezvolta algoritmi și modele care sunt mai eficiente, mai precise și mai puternice decât omologii lor clasici. Acest lucru ar putea duce la descoperiri în domenii precum procesarea limbajului natural, recunoașterea modelelor și luarea deciziilor, permițând sistemelor AI să semene mai mult cu inteligența umană. Mai mult, IA cuantică ar putea permite dezvoltarea unor rețele neuronale mai avansate, care ar putea modela mai precis structura și funcția creierului uman, oferind perspective valoroase asupra naturii cunoașterii umane.Călătoria către înțelegerea și utilizarea creierului cuantic este încă în fazele sale incipiente, dar potențialele beneficii ale acestei cercetări sunt imense. Pe măsură ce continuăm să explorăm conexiunile dintre inteligența umană și calculul cuantic, putem debloca noi posibilități pentru inteligența artificială care ar putea schimba fundamental relația noastră cu tehnologia.” ————————————————- Argumentul meu “suprem” pentru susținerea din titlu este faptul că nu e necesar și nici trebuie să ne punem singuri în dezvoltarea IA o referință. Care ar putea fi limită superioară peste care vom trece sau nu.Pentru că noi nu suntem în competiție cu specia omenească ci numai între noi ca indivizi. Oricum acea referință, mintea omenească este foarte sus. Unii oameni de știință sunt chiar de părere că dacă vine vorba de conștiință, una artificială care să o depășească pe cea omenească posibil nu se va obține niciodată.
Tartaria tablets 