MÂNTUIRE (3).Etimologie


Imaginea, din https://biserici-din-bucuresti.fandom.com/ro/wiki/Catedrala_M%C3%A2ntuirii_Neamului_Rom%C3%A2nesc

Mnr

Va trebui sa scriu acum repede, pana nu uit.Azi dupa-amiaza “mi-a picat fisa” (exprimarea vulgara a revelatiei).Macar nu am stat degeaba ultimele doua nopti pana la 5 dimineata.Am facut legatura intre cateva chestiuni constatate separat in postarile precedente:

  • Limba veche croata Mentui=lat. avertat =”fereste” Mai ales asa cum l-am gasit, Bog Mentui=Deus Avertat= “fereasca Dumnezeu” (in “Tatal Nostru” se potriveste perfect : “…si ne mantuie de cel rau”
  • M-au frapat apoi formele (cu conjugarile aferente) a verbului “a minti” in limbile romanice, cum ar fi mentitus=”mintit“.Bineinteles ca am fugit ca de dracu’ de el, pentru ca mai apoi sa dau de dracu’.
  • Am mai gasit, (dar nu am incredere si voi vedea la ce folosesc) ca s-ar parea ca lat. metui=” a-ti fi frica” apare f.rar si ca mentui; apoi am gasit in franceza veche mentui ca forma gramaticala a verbului mentevoir. ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
  • Problema incepe in mod paradoxal de la lat. mentior :”a minti”m care provine la randul sau din radacina Proto Ind-Europeana MEN:”minte” : https://en.wiktionary.org/wiki/mentior The meaning “to lie” stems from a semantic shift “to be inventive, have second thoughts > “to lie, conjure up”.

mentior (present infinitive mentīrī or mentīrierperfect active mentītus sum); fourth conjugationdeponent

  1. (with dative) I liedeceiveCur es ausus mentiri mihi?How dared you lie to me?c. 200 BCE – 190 BCEPlautusCaptivi 3.5.46
  2. pretendfeign “ma pretind, prefac”, adica este vorba de ascunderea adevarului, deviere,deturnare, ma feresc (sa spun adevarul)
  3. Acest avertat, are doar sensul comun de “fereste”, alfel:
  4. lat. avertere, avertat:”abate, abatut“=engl. avert https://en.wiktionary.org/wiki/avert
  5. Etymology From Middle English avertenadverten, from Old French avertir (“turn, direct, avert; turn the attention, make aware”), from Latin āvertere, present active infinitive of āvertō, from ab + vertō (“to turn”).
  6. Deci de fapt cuvantul mentui de unde o fi venit el, din mariajul latinei cu slava sau din ilira, dupa cat se pare o forma locala (locul!?) a unei limbi romanice=sermo vulgaris, sau mai dinainte (?) inseamna:
  7. preface, fereste, abate,deviere,deturnare, intoarcere
  8. Asa incat “si ma mentui.e/mentui.aste de cel rau”= ” si ma fereste/abate/deviaza/deturneaza/intoarce de (la) cel rau” ..eventual mentui-iaste=”este fereste”…mentuit:este ferit…. daca traduc din engleza avert:”evita” in fereste in engleza :”look out, “(atentie), Google i-mi scoate “forbid”(interzice), iar pentru a feri in engleza i-mi apare:”keep out”(tine afara). Deci se adauga cumva si sensurile “evita, interzice, atentioneaza, tine afara”

Din https://en.wiktionary.org/wiki/mentevoir Old French mentevoir latin mente habere:”have in mind” “to mention; to speak of” (a mentiona, a vorbi despre)…deci acel mentui gasit in conjugare inseamna engl.mention, rom. mentioneaza.

154 MENTEVOIR https://juliettebourdier.files.wordpress.com/2013/02/tableaux-de-conjugaison-de-lancien-franc3a7ais.pdf Franceză veche Etimologie Din latină mente habēre („a avea în minte”). Comparați Occitan mentàver .Verb mentevoir “de mentionat ; să vorbim despre” ; [pass.simp.]
1 : mentui, mantui ; mentoi, mantoi ; mentu ; menti
3 : mentut
6 : menturent, manturent

Albaneza (Google translate): mendje:”minte”; menduar:gand, gandire”; mentuar:”mentionat

ATENTIE: Se pare ca in mare masura este vorba de procese mentale sau actiun rezultate din hotarare, gandire.Deci mantuirea nu este in plan fizic, ci este pe plan mental etic si moral.

Nu stiu cum s-o fi intamplat fenomenul, sa fi pornit totul de la: – un mentui (fereste) si un posibil din lat. metuo>mentuo? :”teama, frica”( si in engleza fear, frica <seamana> rom. a feri ….+ de la mentior (act.perf. mentitus:”mintit”.. ..careia numai putin ii lipseste sa fie mentuitu(s)

……cand s-a facut trecerea de la limba latina si a fost altoita pe dialectele locale in familia de limbi romanice, populatiile au avut atat imaginatie cat si sprit practic si nu s-or fi impiedicat ei de gramatici.

====================================== Dupa ce am scris pagina. ulterior am revenit pentru a explica succint pentru cei care nu au pacienta si mult timp, argumentele pentru originea lui a mantui din fondul limbilor romanice si nu din magh. menteni.

Toate cuvintele maghiare cu radacina MENT provin dupa lingvisti din radacina uralica MANTU:”a salva” iar dupa mine din radacina uralica MEN:”a merge”

Toate cuvintele din limbile romanice cu radacina MEN gen mentire:” a minti” mentevoir:” a avea in minte,mentiona” dar si cele latine cu aceeasi radacina gen mens:”mind/minte” , mentior:”a invoca, minti”menti:”(a)” minti” pornesc de la radacina I.E. MEN:”minte” Acum : 1 – forma lui mantuit mantuire tradeaza sursa latina si in ultima instanta I.E. prin constructia cu “tuit” si “tuire“. In latina avem cuvintele: tui =”rude,casa“, tuit=”protejeaza,supravegheaza,priveste la,sustine,apara” (pt. mantuit) tuitor=”gardian,protector,sustinator,aparator”; (pantru mantuitor) tuitus;”aparat“(part.perf al lui tueor=”a pazi, apara, proteja” (tot pt. mantuit/mantuitu) tueor,tueri:”spraveghez,pazesc apar protejez,mentin,sustin,pastrez” (mentru mantuitor,mantuire) 2-Este greu de crezut sa fi luat noi radacina din maghiara si sa o flexionam pe latineste. 3- Apoi, carevasazica toata Europa ar fi luat (toti au la fel) cuvantul de la o restransa ca raspandire “noua” populatie Panonica versus ei sa ia de la toata Europa. 4- In cele mai vechi texte biblice si ale Tatalui nostru, apar in locul lui mantuieste (ex: si mantuieste-ne de cel rau) cuvinte cu alte semnificatii in sensul de a lua pacatele si doar mai tarziu si mai rar a aparut salvarea (asa cum se traduce menteni) 4- Daca intrebi un maghiar cum intelege el romanescul mantuire nu-ti spune menteni ci “Idvezités”

Din documente.bcucluj.ro › webPDF DICTIONARIU Idvezités, *. fericire, salvare, mentuire. Idvezitni, v. a ferici, a salvă, a mentuí. Idvezitő, *. salvatoriu, mentuitoria. Idvezlet, g. salva, salutare. Idvezülni, v. a se mentuí, a se fericí. Idveziilés, s. fericire, salvare. Idvezűlt, fericitu, salvata; reposatu u Domnulu ==============================

……. ma gandesc ca in trecut oamenii erau mai modesti si se multumeau daca in viata asta sant feriti de rau. Altfel, preotii,religia, dorinta de a avea si aia si aia si ailanta, mantuirea are vre-o cine stie cate, 18!? semnificatii (m-am oprit la 12 !):

Din https://dexonline.ro/definitie/mantuire MÂNTUÍ, (1, 4mấntui, (2, 3mântuiesc, vb. IV. Tranz. și refl. 1. (Pop.) A (se) salva (dintr-o primejdie, din robie, de la moarte etc.). 2. (Pop.) A (se) vindeca (de o boală). 3. (În religia creștină) A (se) curăța de păcate; a (se) izbăvi, a (se) salva. 4. (Pop.) A (se) termina, a (se) isprăvi, a (se) a sfârși. ◊ Expr. (Refl.) A se mântui cu… = a muri. [Prez. ind. și: (2, 3mấntui] – Din magh. menteni.

mântui [At: PSALT. HUR. 28v/6 / V: (înv) măn~ / Pzi: mântui și ~esc / E: mg ment1-2vtr (Îvp) A (se) salva dintr-o primejdie, de o nenorocire etc. 3-4vtr (Spc) A (se) dezrobi5-6vtrp (Bis) (A ierta sau) a obține iertarea pentru păcatele săvârșite Si: a (se) izbăvi.7-8vtr (Îvp) A (se) vindeca de o boală. 9vr (înv) A se dezvinovăți. 10-11vrt(a) (Pop) A (se) termina

A SE MÂNTUÍ mă ~iéscintranz. 1) pop. A ajunge la capăt; a se încheia; a se termina. * ~ (cu cineva) a muri. 2) rel. A-și ispăși păcatele; a scăpa de pedeapsa divină. [Și mântui] /<ung. menteni

Altfel, termenul oarecum echivalent din definitie lui din serbo-croata are numai sensul de eliberare. https://en.wiktionary.org/wiki/izbaviti

ìzbaviti pf (Cyrillic spelling ѝзбавити :” to freeliberate ” …..pe cand la noi, care am luat cuvantul de la ei insemna multmai multe:

IZBĂVÍ, izbăvesc, vb. IV. Tranz. şi refl. (Pop.) A scăpa (dintr-o primejdie, boală etc.); a (se) salva, a (se) mântui. – Din sl. izbaviti.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A IZBĂV//Í ~ésctranz. 1) (fiinţe) A scoate dintr-o situaţie complicată; a salva; a scăpa. 2) (persoane) A face să se izbăvească. /<sl. izbaviti
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SE IZBĂV//Í mă ~éscintranz. A izbuti să se elibereze (de ceva sau de cineva care incomodează); a se dezbăra; a se descotorosi; a se debarasa; a scăpa. /<sl. izbaviti
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

izbăví (izbăvésc, izbăvít), vb. – A salva, a scăpa dintr-o primejdie, a elibera, a răscumpăra. Sl. izbaviti (Tiktin; DAR), cf. bg. izbavjam. – Der. izbavă, s.f. (salvare), din sl. izbavaizbăvitor, adj. (salvator); izbăvinţă, s.f. (înv., salvare).
(Dicţionarul etimologic român) Sinonime:
IZBĂVÍ vb. v. mântui. —————————————————————-

Deci ar parea ca mantuit nu are si sensul de aparare,salvare,eliberare. Dar un vorbitor de limba latina percepe din mentuitu/mantuitu si percepe, intelege: men-tuitu(s)/man-tuitu(s), in care: https://en.wiktionary.org/wiki/tuitus Etymology Past passive participle of tueor https://en.wiktionary.org/wiki/tueor

tueor ( infinitiv prezent tuērī , perfect activ tuitus sum ); 

  1. Am uita sau privirea la, iată , ceas , vedere .tueri traversa – a se uita chioras
  2. Am de îngrijire pentru, paza , apăra , proteja , de sprijin , compensa sau compensa pentru.te amo, tua tueor – Te iubesc și îți pasă de tine
  3. Eu susțin , ține pasul , să mențină , conserva .

tuitus (feminine tuitaneuter tuitum); first/second-declension participle

  1. defended (aparat)
  2. Number Singular Plural
  3. Case/gender Masc Fem Neuter Masc Fem Neuter
    1. Tuitus tuita tuitum tuiti tuitae tuiti
    2. Insa un got, gotic cunoscator de latina (ex. Wulfila) percepe MANN-tuitu(s)=om-aparat.
    3. Vedeti cum avem: mantuitu, mantuita, mantuiti, mantuite.
  1. ….altfel mai avem https://en.wiktionary.org/wiki/tuitio#Latin

tuitiō  f ( genitiv tuitiōnis ); Etimologie De la tuitus  ( „ păzit, îngrijit, apărat “ ) + -tiō , participiul pasiv perfect de tueor  ( „ pentru a viziona, pază, îngrijire pentru, proteja, apăra, să susțină, să mențină, să mențină “ ) .

  1. supraveghere , pază ; apărare , pază , protecție
  2. îngrijire , îngrijire ; tutelă , îngrijire
  3. păstrare , întreținere , conservare , susținere ; întreținere , conservare

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.


%d bloggers like this: