Careful/ Attention ! This post is not a decipherment or reading of any actual written content of Tartaria tablets. Given that the signs do not belong to a single writing system but to several, the page has a purely didactic character. It has the role of trying and testing different writings, in the idea that the tablets would have used one of them. The signs on the tablets belong to several writing systems over a long period of time and which have been used in different geographical areas. In none of the trials did the signs fall into a single type of writing, there always remained signs that came from other writings (or as coming from the unknown). Most of the signs come from the Sumerian proto-cuneiform -shaped ones. The signs in the upper half of the round tablet seem to come from archaic Greek writing. This “collection” of signs seems to be the fruit of one’s rich imagination. As A. Falkenstein and A. A. Vaiman found, (this is also my firm opinion) the author was not a scribe, he had only vague notions about writing in general, and it is not known what he intended or he was after. There are many elements of inconsistency as well as others that take the tablets out of the usual patterns and norms of honest logic, writing and intentions. =====
Image,from https://www.ancient.eu/Sumerians/
…. ….
Aceste tablite de la Tartaria sant legate de atat de multe necunoscute, unele chestiuni de-a dreptul misterioase iar altele pur si simplu ciudate, sau ciudatenii. As putea umple instantaneu cel putin o pagina, numai enumerandu-le. Acopera realitatea depasind-o atingand S-Fiction-ul si atingand chiar domeniul rizibilului (vezi filmuletul umoristic pe Youtube). Va zic numai doua, una dinspre inceput si alta dinspre capat: – un personaj mai repede fantomatic a gasit tablitele, nimeni nu stie cine este acela care a pus mana pentru prima data pe ele, apoi urmand inca multe multe altele. – mai spre capat as situa fiinta care a scrijelit semnele; nimeni nu stie sigur cine si de unde ar fi, si mai putin cam pe cand a trait… Pe mine a inceput pur si simplu sa ma irite faptul ca nu avem nici cea mai vaga idee cine a fost. Ca scrie ceva pe tablite, f. bine, scrie; acusi ma intereseaza in mod egal, dar daca ma gandesc mai bine, inca si mai mult decat ce scrie cine a fost ciudatul care le-a scris. Asa incat m-am gandit sa o fac pe ucenicul profiler (citeste profailer), meserias care in baza urmelor si comportamentului (modul concret de actiune) stabileste un profil psihologic al unui criminal necunosct. (de fapt inafara de profilul psihologic=un tipar si mod de gandire, in plus si varsta, sex, rasa si altele). (Bine, daca ar fi sa ne luam dupa Domnul cercetator Marco Merlini, acesta spune ca este vorba de “Doamna de la Tartaria”, aprox. 50 de ani, o persoana cu inalt statut social si apreciere a comunitatii, un tip de preoteasa. In plus pare a sti atat de multe despre dansa incat ne-ar putea povesti ce a facut zi de zi… Deci:…. m-am gandit sa completez provizoriu sa nu ramana spatiile goale… varsta ? mai mult de 30-40 >> !? sex ? m/f (nu prea conteaza) optez Masculin rasa ? caucazian/1.Mediteranean-Est-European !?) de bastina din… ? 1.aria Egeeana, Balcani ocupatia de baza ? mestesugar/comerciant/(“preot, !?) ocupatie secundara/hobby ? religie nivel de scolarizare si educatie ? autodidact a trait cam in timpul…x-y? 3.000 -300 BC particularitati psiho-(somatice/-../-…) (introvertit!?) ..eventual, nume ? Necunoscut daca f,: Hro m: Heros, …era sa zic 2.HORica ================================= From Acta Terrae Septemcastrensis https://books.google.ro › books << consisted of mining prospectors-cum-witch-doctors from the south engaged in … in Transylvania by Sumerian prospectors and the knowledge on metallurgy). .. Gelb attributed the tablets to Sumerian traders familiar with writing, or to a not …
—————————————————– Pornind chiar de la origini, unde majoritatea cercetatorilor inclina spre o utilizare a tablitelor in ritualuri religioase, mai mult decat atat in mod repetat m-am lovit de popi (scuze preoti), sub o forma sau alta:
Dupa mine jumatatea de sus a tablitei rotunde ar putea contine in mod litere ale alfabetului arhaic grecesc, restul semnelor indepartandu-se treptat, in spatiu si timp de acesta. Cu cat mergem mai departe in timp, cu atat ne intalnim cu faptul ca oamenii obisnuiti nu stiau sa scrie, ci doar o parte elevata a populatiei, cu preponderenta preotii. Din https://ro.wikipedia.org/wiki/Istoria_cre%C8%99tinismului_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia << Academicianul Constantin C. Giurescu a dat ca exemplu Legiunea a V-a Macedonica, care a staționat o vreme în Palestina, înainte de a fi mutată la Troesmis și apoi la Potaissa, pe teritoriul actual al României. ……………… După istoricul creștinismului și arheologul Pr. Ion Barnea, au existat două moduri de difuzare treptată a creștinismului popular de limbă latină, mai tardive, printre Dacii liberi și printre Vlahii (Proto-Românii) din nordul Dunării : pe de-o parte păstoritul (transhumanța reprezentând, an de an, o cale de aschimburi culturale între zona carpatică, Balcani și zona pontică), și pe de altă parte negustorii (care se deplasau cu stofe, mirodenii, mătase și produse manufacturate la nord de Dunăre, de unde se întorceau în imperiul roman de răsărit (bizantin) cu sare și aur). Lipsa unor lăcașuri de cult în anumite perioade poate fi explicată și prin persecutarea creștinilor latinofoni de către slavii păgâni și apoi de către păgânii avari, pecenegi, cumani și tătari. După 297, pe teritoriul provinciei romane Scythia Minor, între malul drept al Dunării de jos și Tomis (cetate grecească de pe litoralul apusean al Pontului Euxin), se aflau cei mai numeroși creștini martirizați din întreg Imperiul Roman ….. Unele piesele de podoabă ca: inele cu geme și inscripții, fibule, pandantive, aplici, paftale etc. ornamentate cu simboluri creștine (cruci, pești, ancore, porumbei etc.) au fost purtate de credincioși atât înainte cât și după recunoașterea oficială a cultului creștin Despre creștinarea Proto-Românilor există două puncte de vedere, unul religios ortodox, altul laic istoric. Primul dezvoltă teoria conform căreia creștinarea a fost foarte intensă pe toată aria de răspândire a Proto-Românilor de la bun începutul etnogenezei, făcând parte integrantă din constituirea și identitatea poporului român ; al doilea afirmă că procesul de creștinare a fost mai treptat (sec. III-V la sud de Dunăre, sec. V-VIII la nord), etnogeneza integrând desigur elementele religioase, dar fiind în sine un proces cu precădere lingvistic, prin formarea limbii protoromâne și generalizarea ei printre Dacii și Tracii din Imperiul Roman.>>
Leave a Reply