Tartaria tablets

De fapt forensic in engleza inseamna “legist,medico-legal”;Etimologia lui este: https://www.vocabulary.com/dictionary/forensic

The adjective forensic comes from the Latin word forensis, meaning “in open court” or “public.” When you describe something as forensic you usually mean that is has to do with finding evidence to solve a crime. It could also mean that it has to do with the courts or legal system. You could have a forensic advantage — meaning an advantage in court — if the forensic team — meaning the investigators — found no forensic evidence of you being involved.

DETERMINAREA INDIRECTA A VARSTEI ARTEFACTELOR IN ARHEOLOGIE:           Indirect age determination https://archaeologywordsmith.com/search.php?q=direct%20age%20determination                                                                                  DEFINITION: The determination of the age of archaeological data by association with a matrix or an object of known age.                                                                                        When object A is found clearly associated with object B, whose date is known, the date of B is given to A.                                                                                                                      “..cand un obiect A este gasit a fi clar asociat cu un alt obiect B, a carui varsta este cunoscuta, varsta obiectului B este data lui A”

Pe de o parte, din pacate, la descoperirea tablitelor de la Tartaria si a impreuna cu ele a o serie de artefacte, nu stiu din ce motiv nu s-au respectat nici cele mai elementare proceduri.                                                                                                                                               Pe de alta parte ar fi fost foarte important sa se fi facut schite detaliate si fotografii, asa incat astazi sa nu bajbaim pe intuneric.

Iuliu Adrian PAUL ENIGMA TĂBLIŢELOR DE LA TĂRTĂRIA SCHIŢĂ PRELIMINARĂ http://bjastrasibiu.ro/wp-content/uploads/2015/08/130-iuliu.paul_.pdf                                         “N. Vlassa, profund cunoscător al literaturii de specialitate din domeniu, a avut şansa şi poate ghinionul de a putea cunoaşte în amănunt Colecţia Torma Zsofia şi întreaga documentaţie asociată acesteia. Ori, în condiţiile săpăturilor sporadice de la noi, din Transilvania îndeosebi, aceasta reprezenta o adevărată „mină de aur”.
De fapt, în concluziile articolului său din Neoliticul Transilvaniei din 1976, paginile 28-34, cu bibliografia aferentă, îndeosebi la p. 34, menţionează faptul că: „în rezolvarea acestei
probleme… vor avea un cuvînt de spus şi cele peste 300 de semne de pe fragmentele ceramice turdăşene, aflate de multă vreme în colecţia Muzeului din Cluj, semne dintre care multe sînt identice cu cele de pe tăbliţele de la Tărtăria” .Dorim să subliniem faptul că, în condiţiile anului 1989, dotarea şantierului arheologic a fost mai mult decât precară. Ne lipseau până şi cele mai elementare mijloace, începând cu hârtia de
împachetat şi sfoara, şpacluri, perii şi măturici. De aparatură şi ustensile mai speciale nici nu putea fi vorba şi nu atât din lipsa banilor, cât datorită lipsei fizice, pe piaţă, a unor materiale şi piese strict necesare. Singurul aparat foto de care dispuneam s-a defectat în primele zile, iar filmele procurate din comerţ s-au voalat. Acesta este motivul pentru care nu dispunem de imagini fotografice de la această săpătură. Nu mai pomenim de faptul că, din aproape 20 de probe C14, prelevate din diverse sectoare, nici una nu a fost primită în străinătate pentru analize, deoarece n-am putut procura pungile de plastic necesare, conform normativelor, fapt pentru care probele au fost declarate contaminate şi deci inutilizabile. Acestora li s-a adăugat, pentru câteva zile, cu intermitenţă, şi Horia Ciugudean, interesat însă, doar de nivelul superior cu depuneri târzii. În acest scop a solicitat efectuarea unei secţiuni-sondaj într-o zonă bănuită a fi locuită mai intens în etapa de tranziţie spre epoca bronzului. Secţiunea începută de d-sa a fost săpată doar până la adâncimea de 0,50m de la suprafaţa solului şi a rămas în acest stadiu până la încheierea lucrărilor din 1989.

Exista mari similaritati intre cercetarea arheologica si cea criminalistica, spre exemplu:    Din CERCETAREA LA FAŢA LOCULUI (INVESTIGAŢIA TEHNICO-ŞTIINŢIFICĂ A LOCULUI FAPTEI)                                                 https://andreivocila.wordpress.com/2010/1criminalistica, spre exemplu:0/19/cercetarea-la-fata-locului-investigatia-tehnico-stiintifica-a-locului-faptei/

Schiţa locului faptei
 Schiţa locului faptei, denumită şi plan-schiţa sau desen-schiţa, este destinată fixării şi prezentării, în ansamblu, a locului faptei, a modului în care sunt dispuse, în plan, obiectele şi urmele infracţiunii, precum şi a distanţelor sau a raportului de poziţie dintre acestea.
 Principalul rol al schiţei locului faptei este acela de a facilita formarea unei imagini cât mai apropiate de realitate asupra scenei infracţiunii, astfel încât constatările cuprinse în procesul-verbal să fie clar înţelese.
     De mare importanţă pentru calitatea şi exactitatea unei schiţe efectuate la faţa locului este şi folosirea unor semne convenţionale unitare, aşa cum s-au impus în practica de specialitate:
 Fotografia şi filmul judiciar executate la faţa locului
 Fotografia judiciară executată la faţa locului se numără printre cele mai importante mijloace de fixare a rezultatelor cercetării, deşi este considerată drept o modalitate auxiliară procesului-verbal.
         Fotografia la faţa locului include, aşa cum s-a văzut, fotografia de orientare, fotografia schiţă, fotografia obiectelor principale, fotografiile de detaliu şi măsurătorile fotografice.

DATARE INDIRECTA: cand un obiect A (schelet) este clar asociat cu obiectul B(tablite) atunci se poate atribui varsta scheletului tablitelor; dar                                                          ELE NU SANT CLAR ASOCIATE SAU LEGATE PRIN NIMIC PENTRU CA IN SITUL ARHEOLOGIC A FOST UN “HALOIMES” (exprimare plastica modesta) DE NEINCHIPUIT !                     ==========================================

ARGUMENTATIE AVAND LA BAZA CONSIDERENTE DE LOGICA SI BUN-SIMT DAR SI DOVEZI FIZICE CONCRETE IREFUTABILE

• Prezenta unui obiect langa altul, intr-o cercetare pe teren nu implica in mod direct nici-un transfer automat al proprietatilor de nici-un fel,fizice, de varsta,de utilizare ori intentie ale unuia altuia.Spre exemplu faptul ca intr-un grup s-ar gasi spre exemplu un cutit si oasele unei decedate nu inseamna ca cutitul a fost folosit pentru a o omora; tot asa prezenta tablitelor (chiar daca ar fi fost gasite in acelasi strat cu oasele decedatei, ceea ce se pare ca nu e cazul) nu implica in mod necesar nici  ca ar fi fost contemporane, nici ca i-ar fi apartinut, nici ca le-ar fi scris ea !
• Deci “Lady of Tartaria” este o presupunere, fictiune, si posibil o foarte buna poveste/story pentru un film.

Urmele civilizatiei sufera transformari in decursul trecerii timpului; chiar semnele si limbile sufera transformari  pana si la disparitie. Un exemplu la indemana ar putea fi evolutia literei r de la rosh/resh prin fazele intermediare d si P pana la R.                       Cand undeva cineva lasa in urma un grup compact de semne, varsta grupului este varsta celor mai evoluate si noi semne. Explicatia este simpla si cumva la mintea cocosului:                                                                                                                                               Cineva intr-un anumit moment, nu poate folosi decat semnele cunoscute pana in acel moment, nu are cum sa cunoasca semnele care vor aparea in viitor, necum sa le foloseasca;                                                                                                                                                In schimb pot fi transmise si folosite semnele folosite anterior acelui moment.

In cazul nostru, intamplarea face ca ar fi cumva posibil, dar cu sanse spre zero de a fi fost folosite semnele D, insa doar in perioada 3.500-3.000 B.C.(cea mai veche si incipienta forma de proto-scriere din lume, semnele de pe bulele sumeriene din lut, apoi eventual cel folosit de egipteni 2.500B.C.? pentru “jimbla de paine”)                                                    Dar elementul care face ca aceasta infima posibilitate sa dispara, este folosirea semnului H cu 3 bare orizontale/”a scala”/”in scarita”, care din start ne conduce la o perioada ulterioara lui 2.300/Cretan hieroglific ;Linear A/2.100 B.C                                                               Apoi acest fapt are la randul lui repercursiunea ca semne D nu s-au folosit dupa 3.000 B.C, nici dupa 2.300 pana la 750 B.C. Ca rezultat final, prezenta semnului H “in scarita” impreuna cu semnele D si aceste doua semne in ansamblu, deci si tablitele nu pot fi mai vechi de 750 B.C.   In matematica se numeste “intersectia multimilor”.                              Semnul D nu s-a mai folosit  deloc pana la cca. 750 B.C./alfabetele Anatoliene si arhaice Grecesti. Din cele arhaice grecesti, cea mai veche folosire a semnului “D” a fost:                In Creta folosirea formei P/D pentru litera “R” :                                                                                         An Archaic Greek Inscription from Crete Author(s): Lilian H. Jeffery and Anna Morpurgo-Davies https://www.ling-phil.ox.ac.uk/files/jeffery-amd_archaic_greek_inscription_from_crete_british_museum_quarterly_36_1971.pdf             “We date the inscription tentatively c. 500 B.C., judging by the state of
development of certain of its letters (eta, nu, qoppa, upsilon) in the local Cretan
version of the archaic Greek alphabet.” 

Folosirea formei D pentru litera “D“:                                                                                                d | Letter Development, History, & Etymology | Britannica.com https://www.britannica.com/topic/D-letter                                                    D, letter that has retained the fourth place in the alphabet from the earliest point at … The rounded form D occurs in the Chalcidian alphabet, whence the Latin …                         Euboea (Chalcidian),                                                                                                                        Din http://educationalclipart.blogspot.com/2011/03/greek-alphabets.html

History of the Greek alphabet – Wikipedia                                                                                      Most specialists believe that the Phoenician alphabet was adopted for Greek during the early 8th century BC, perhaps in Euboea. The earliest known fragmentary Greek inscriptions date from this time, 770–750 BC, and they match Phoenician letter forms of c. 800–750 BC.

Q.E.D. !

P.S.                                                                                                                                                                  Chiar incercarea de a-l presupune pe “scrib” mai destept, mai cult si mai vechi, in sensul  ca ar fi putut figura cu semnele “D” fazele lunii, are sanse mici; pentru ca indiciul numit “forma literei arhaice Eta /in scarita” ne aduce cu picioarele pe pamant spre o perioada mai apropiata de zilele noastre. Apoi ma intreb:                                                           – cum ar fi putut sti si sa foloseasca scribul  in 3.000 B.C. D-ul si mai ales H-ul scarita? ; daca ar fi foarte apropiat de ziua de azi putea cunoaste toate semnele.                                   – imediat dupa 750 B.C. de unde putea sti de semnele apropiate de cele sumeriene (AB”casa,templu”;AMAR:”vitel”), numai daca au fost preluate de cretani !.

This entry was posted on March 12, 2019 at 10:23 pm and is filed under Tartaria tablets. You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.