De pe https://www.nationalgeographic.com/magazine/2011/06/gobeki-tepe/ Datând cel puțin 8000 î.Hr., această sculptură în mărime naturală a fost descoperită în sud-estul Turciei, la nouă mile de Göbekli Tepe, cel mai vechi templu din lume. Pe măsură ce vânătorii-culegători făceau tranziția către o structură socială complexă, au început să apară descrieri ale oamenilor – sau ai zeilor. De la https://www.facebook.com/bronzeagecollapse/posts/the-urfa-manworlds-oldest-statue-of-a-humana-neolithic-narrativeurfa-man-carved-/859111487609255/
Dacă aceasta la 8.000 î.e.n. este suspectat a fi primul Dumnezeu din lume, atunci cu o mare probabilitate, sau poate sigur, cu 1.600 de ani inainte, la 9.600 î.e.n. zeii nu erau încă inventați. Cum sa ne gândim la o zeitate la 9.600 î.e.n. când romanii până mai „ieri” aveau credința și entități animiste ?: TERMINOLOGIA FOLOSITA PENTRU O LARGA ACCESIBILITATE SI INTELEGERE A TEXTULUI:
Din https://en.wikipedia.org/wiki/Numen De la începutul secolului al XX-lea, numen a fost uneori tratat în istoria religiei ca o fază pre-animistă; adică un sistem de credință moștenit dintr-o vreme anterioară. Numen este, de asemenea, folosit de sociologi pentru a se referi la ideea puterii magice care locuiește într-un obiect, în special atunci când scrie despre idei în tradiția occidentală. …. Numen, pl. numina, este un termen latin pentru „divinitate”, sau „prezență divină”, „voință divină”. Autorii latini l-au definit astfel: [1] Cicero scrie despre o „minte divină” (divina mens), un zeu „al cărui numen totul se supune” și o „putere divină” (vis divina) „care străbate viața oamenilor . ” Provoacă mișcările și strigătele păsărilor în timpul augurului. Animismul (din latină: anima, „respirație, spirit, viață”) este credința că obiectele, locurile și creaturile posedă toate o esență spirituală distinctă. Potențial, animismul percepe toate lucrurile – animale, plante, roci, râuri, sisteme meteorologice, lucrări umane și poate chiar cuvinte – ca fiind animate și vii. Animismul este folosit în antropologia religiei ca termen pentru sistemul de credințe al multor popoare indigene, mai ales în contrast cu dezvoltarea relativ mai recentă a religiilor organizate. Deși fiecare cultură are propriile sale mitologii și ritualuri, se spune că animismul descrie cel mai comun, fir fundamental al perspectivelor „spirituale” sau „supranaturale” ale popoarelor indigene. Perspectiva animistă este atât de răspândită și inerentă majorității popoarelor indigene încât deseori nici măcar nu au un cuvânt în limbile lor care să corespundă „animismului” (sau chiar „religiei”); termenul este o construcție antropologică.În mare parte datorită unor astfel de discrepanțe etnolingvistice și culturale, opinia a diferit dacă animismul se referă la un mod ancestral de experiență comun popoarelor indigene din întreaga lume sau la o religie cu drepturi depline. Definiția acceptată în prezent a animismului a fost dezvoltată abia la sfârșitul secolului al XIX-lea (1871) de Sir Edward Tylor, care a formulat-o ca „unul dintre primele concepte ale antropologiei, dacă nu chiar primul” Din https://en.wikipedia.org/wiki/Animism Animismul cuprinde convingerile că toate fenomenele materiale au rol, că nu există o distincție clar definita și rapidă între lumea spirituală și fizică (sau materială) și că există suflet sau spirit sau simțire nu numai la oameni, ci și la alte animale, plante, roci, caracteristici geografice, cum ar fi munții sau râurile sau alte entități ale mediului natural: spiritele apelor, zeități ale vegetației, spirite ale copacilor etc. Animismul poate atribui o forță de viață conceptelor abstracte. precum cuvinte, nume adevărate sau metafore din mitologie.
Din https://en.wikipedia.org/wiki/Animism#Shamanism Un șaman este o persoană considerată ca având acces și influență în lumea spiritelor binevoitoare și răuvoitoare, care intră de obicei într-o stare de transă în timpul unui ritual și practică ghicirea și vindecarea. Potrivit lui Mircea Eliade, șamanismul cuprinde premisa că șamanii sunt intermediari sau mesageri între lumea umană și lumile spiritelor. Se spune că șamanii tratează afecțiunile / bolile reparând sufletul. Traumele amelioratoare care afectează sufletul / spiritul restabilește corpul fizic al individului la echilibru și integritate. Șamanul intră, de asemenea, în tărâmuri sau dimensiuni supranaturale pentru a obține soluții la problemele care afectează comunitatea. Șamanii pot vizita alte lumi / dimensiuni pentru a îndruma sufletele greșite și pentru a ameliora bolile sufletului uman cauzate de elemente străine.
Din O istorie a animismului și exemplele sale contemporane https://brewminate.com/a-history-of-animism-and-its-contemporary-examples/ Piatra de temelie a gândirii animiste este afirmarea existenței unui fel de entități metafizice ( cum ar fi sufletele sau spiritele) care sunt văzute ca sursa vieții (sau forța vieții) a ființelor umane, a animalelor, a plantelor și chiar a obiectelor și fenomenelor non-vii. Pentru culturile animiste, existența acestor entități (cu calitățile lor operaționale și volitive respective) oferă explicații pentru nenumăratele schimbări asistate atât în lumea naturală, cât și în lumea umană. ….. Gânditorii care susțin că animismul nu este o religie susțin că, odată cu credința în zei mai „departamentali”, vine dezvoltarea politeismului și, de acum, ceea ce este considerat a fi un gând religios deplin. Pentru acești teoreticieni, credințele politeiste înlocuiesc spiritele elementare ale viziunii animiste asupra lumii. În schimb, cei care susțin că animismul este o religie se concentrează pe faptul că, chiar și în riturile magice, o formă de închinare este îndreptată spre spiritele identificate de animist.
Din https://en.wikipedia.org/wiki/Animism
================================== LA GOBEKLI TEPE AVEM O FORMĂ DE RELIGIE ANIMISTĂ. NU ESTE UN ZEU ANTROPOMORF ORI ZEU PROPRIU-ZIS, DAR ESTE O ENTITATE DIVINĂ BINE DEFINITĂ. FORMA “T” ESTE IMAGINEA SA. ESTE SPIRITUL FORȚEI VIEȚII. Ceva apropiat, cu ceea ce apare mai târziu, SUMERIANUL „ME”. (ȘI POSIBIL ȘI TI ; ZU / viață ;să știi. DECI EXISTĂ O DIVINITATE SPIRITUALĂ CENTRALĂ UNICĂ, PRINCIPALĂ, CARE SE VEDE CA FORȚA VIEȚII CARE EXISTĂ ÎN TOATE. APOI EXISTENTA TOTEMURILE CARE IDENTIFICĂ DIFERITELE TRIBURI. ======================== – Eu am avansat inca de acum o luna o ipoteza. Civilizația sumeriana a fost dupa 4.000 I.E.N. cea mai avansata civilizație din lume,dar și din zona Semilunei Fertile. Dupa mine este logic ca ea sa provina dintr-o alta mai veche, care nu putea fi decât tot una foarte dezvoltata. Si care este cea mai veche cunoscuta din zonă, dar și dezvoltată, superioară pentru acele timpuri? (Dat fiind și faptul că domesticirea cerealelor și animalelor tot de pe aproape din Anatolia a pornit). Sunt niște comunități de factura celei de la Göbekli Tepe, (Nevalı Çori ? , Çatalhöyük?) și nu numai. Gasim dupa câteva mii de ani după Göbekli Tepe, la sumerieni semnul proto-cuneiform T fiind asociat cu divinitatea. Cu siguranță icoana si ideograma T este cu mult mai veche, se pare ca a existat inainte de a descoperi sumerienii proto-scrierea.
–Mă simt incurajat să fac această ipoteză a transmiterii semnelor intrucât avem un semn (de fapt icoană) transmis și prezent in formă identică la Gobekli Tepe și la sumerieni. Este vorba de icoana gentuței de mână.
– Semnul T reprezentă la sumerieni ME:” ființa,esența, ordonanța divina, rit oracol și altele, ex. lupta. Aceste cunostințe divine le-a adunat zeitatea suprema Enlil care le-a dat spre distribuire către populație prin temple prin intermediul zeitații Enki, iar Enki nu le dadea direct ci prin conducătorii/guvernatorii locali Ensi. Erau seturi de ME-uri (de cunostințe; un set=mai multe=me-me) – In lipsa altui model eu propun ca la Gobekli Tepe de fapt se facea schimb de experiențe și cunostinte. Samanii distribuiau conducatorilor triburilor cunostințe din toate domeniile vieții practice sociale, materiale și religioase.
– La Göbekli Tepe se aduna periodic o comunitate mai larga (si totusi locala, posibil de pe o raza de 300 Km) de culegatori-vânatori. Acestia se adunau pentru ca simțeau ca aparțin unei comunitați distincte cu aceleași interese si preocupari. Liantul era constituit de o sumă de elemente de natura sociala, culturala si religioasa si nu un interes material in primul rând. Acolo se schimbau cunostințe și tehnici de vânatoare, se realiza un gen de organizare a conducerii in interiorul clanurilor, se cauta și facea schimb de parteneri și se desfasurau ritualuri samanic-animiste. Morții prin intermediul cultului strămosilor, realizau continuitatea și unitatea cultural-religioasa.
– Simbolul T, dar si stelele in T erau simbolurile vieții. Este posibil să fi existat o entitate de natură animistă, un spirit care sa fie perceput ca esenta vietii. Chiar multimile se adunau și se practicau ritualuri și procesiuni religioase in care se omagia viața. Ipotetizez chiar că puteau fi festivaluri anuale centrate pe reluarea ciclului vietii festivitate centrată pe momentul inceperii noului an.
– Nu as vedea practicarea pe scara extinsa si de larga anvergura a unui cult al morților (cum aveau de exemplu etruscanii). Moartea era percepută ca o incadrare firească in ciclul vieții. Da, așa cum s-a mai avansat ipoteza, păsările (in special vulturii) erau considerate ca fiind mesageri intre tăramul vieții si cel al morților.Acesti morți, practic prin cultul stramoșilor asigurau mai mult decat orice, continuitatea și coeziunea comunitații. In legatura cu aceasta, rolul samanilor era de o importantă covârșitoare. Pentru că erau creditati cu autoritate totala in asigurarea si menținerea legăturilor și articulării in amănunt, intre ele a tuturor elementelor componente, prin ritualuri.
– Mulți fac referire la o posibilă legatură a semnelor T si H ca reprezentand porti de intrare in alta realitate pur spirituală precum și in tăramul morților. Au fost găsite in sudul Armeniei in niste picturi rupestre (alternarea semnelor lei cu semnele echivalente T), unde leii se stie ca strajuiau la multe culturi portile regale.Unii zic că la egipteni simbolul T avea ințelesul de poartă.Apoi eu și altii am facut referire la semnul H ca fiind constelația Orion, cunoscută la egipteni ca fiind destinația dorită pentru suflete (KA=suflet)
-“Dacă ajungeau la faza de”; “ar fi avut concepută” o zeitate, nu vad altfel decat ca acea zeitate sa fi fost macar in masura mica antropomorfa. Stelele in T nu sunt forme antropomorfe, chiar daca au figurate superficial maiini. Sunt forme extrem de stilizate. Apoi s-ar fi gasit statuete ale acesteia și toate trebuiau sa fie asemanatoare. De genul omului din Urfa. Cred ca samanii nu ar fi agreat o divinitate antropomorfa, poate chiar ei au imaginat forma T. Ar fi putut pierde rolul de intermediari intre oameni și o divinitate mai mult sau mai puțin ascunsă.
Tartaria tablets 
Leave a Reply