μαντευτοῦ >?> mântuitu


Dex mântuire, mantuire, definiţie mântuire, dex.ro Mobile
Din maghmenteni. sursa: DEX ’09 (2009) ..

Asa cum bine am facut ca mi-am urmat intuitia (de fapt mai mult ca urmare a cunostintelor acumulate), am presupus ca la noi cuvintele mantuit/mantuire nu vin din direct din latina ci posibil din greaca. Cuvintele ar putea avea la baza secole anterioare de practici numite astazi pagane, desi eu nu consider drept si nimerit a fi folosit acest termen. In fond erau credintele pe care se bazau atunci. Pentru ca nu au fost aduse de straini, ci practicate aici pe la noi, prin locurile noastre. Apoi este firesc sa ne gandim ca, cu siguranta au existat forme de practicare a credintelor si religiei anterioare cultului crestin.

La noi mantuit/mantuire pare ca nu vine “bas direct” din latina asa cum pentru mine sau altii era (partial?) de asteptat. Cu atat mai mult cu cat este vorba de perioada precedenta crestinismului si pre-crestinismului, noi nu am folosit nici-un termen gen: haruspicem=ghicitor, predictor=prezicator, oracol=oraculi, videns=vazator, praevideat=clarvazator, exponentia=vraja, oraculo=oracol. Apoi chiar in greaca s-a facut mai tarziu deosebirea si despartirea intre mantis si profetes, unde prophetes erau considerati profetii adevarati si mantis falsii profeti. Din https://www.blueletterbible.org/lang/lexicon/lexicon.cfm?t=esv&strongs=g3132 <<… μαντεύομαι; (μάντις (a seer; allied to μανία, μαίνομαι; cf. Curtius, § 429)); from Homer down; to act as seer; deliver an oracle, prophesy, divineActs 16:16 μαντευομένη, of a false prophetess (A. V. by soothsaying). The Sept. for קָסַם, to practise divination; said of false prophets>>

Posibil ca noi am luat termenii inainte de asta dinainte, cand exista numai termenul generic mantis.

Din Wikipedia, IN LIMBA GREACA μαντευτής (manteutes) Ετυμολογία: μαντευτής < αρχαία ελληνικήμαντευτός (αυτός που μαντεύθηκε, που τον μάντευψε το μαντείο) αλλά στον Ηλιόδωρο ανευρίσκεται και η λέξη μαντευτής Ουσιαστικό μαντευτής αρσενικό

Η σελίδα αυτή χρειάζεται επέκταση. Βοηθήστε το Βικιλεξικό επεκτείνοντάς την! Ετυμολογία μαντευτής < μάντις Ρήμα: μαντευτής

  • ὑπό τοῦ μαντευτοῦ τῆς ψυχῆς γιγνόμενος (Ηλιόδωρος, 9, στ.3) (εννοώντας τον μάντι, αν και ο Δ.Κοραής το 1804 στα μεταφραστικά του σχόλια το θεωρεί λάθος του συγγραφέα και κρίνει ότι εννοούσε μαντευτικός)
  • IN LB. ROMANA:
  • μαντευτής (manteutes)=ghicitoare
  • Etimologie: manteftis/manteutes/ μαντευτήςgreaca veche presupuneri (care μαντεύθηκε/μάντευψε/mantefpse=(care) ghiceste  μαντείο oracolul ) , dar găsit în Heliodore și cuvântul manteftis/μαντευτής
  • Substantiv= bărbat ghicitor
  • unul care practică μαντείαdivinație , care anticipează/μαντεύει,  μάντης/văzătorul (formată în moderne în dresor , cizmar , mantateftis dar de preferat , de obicei , văzător )
  • Traduceri ghicitoare
  • Greaca veche (grc) Etimologie: μαντεύθηκε manteutis/manteftis < augur
  • Verb μαντευτής= ghicitoare
  • probabil μαντευτοῦ= ghicitorul , unul care ghicește, dar posibil manteftikos/μαντευτικός/manteutikos sau ghicitul , ceea ce cineva ghicește
  • de manteftou/μαντευτοῦ/manteutou gignomenos suflet (Eliodor, 9 F.3) (adică μάντι/profetul, deși D.Korais în 1804 , în traducerea comentariilor pe care le consideră greșit autorul consideră ca menite  μαντευτικόςmanteftikos/manteutikos=divinatoriu, oracular,ghicitor 
  • ======== ASA INCAT =========
  • Verbul manteuomai μαντεύομαι https://www.blueletterbible.org/lang/lexicon/lexicon.cfm?t=esv&strongs=g3132 verb From a derivative of μαίνομαι (G3105) (meaning a prophet, as supposed to rave through inspiration) from Homer down; to act as seer; deliver an oracle, prophesy, divine:
  • in romana: a clarvedea, a oracula, profeti, ghicitor.
  • μαντευτοῦ= ghicitorul/profetul >> mantuitu
  • μαντευτής (manteutes) manteutis= a prezice “(a)ghicitori”?>> mantuiti, mantuite
  • De la acest manteutu, nu s-a ajuns totusi direct la mantuitu, ci:
  • μαντειο/Manteuo/manteio=”a ghici, profeti, prezice”>> mentui > mentui,mentuitu
  • Mentui este vechi cuvant serbo-croat (valah!)= “fereste” Ex: Bog mentui=Deus avertat=Doamne fereste. L-am mai gasit pe mentui in conjugarea verbului mentevoir:”a vedea”, in vechea limba franceza ei zice ca vine din lat.”mente habere”=” are in minte” si in franceza veche mentevoir:”a mentiona” si mentui:”mentionat”
  • Inca de la nastere,de la mantis>manteuo:profetie, odata cu existenta acestuia a primit sensul de falsa profetie Adica de “a parea ca, a insela” apoi prin mentui de “a intoarce,deturna,feri”. Toate provin de la radacina I.Europeana MEN:”minte”. In aceeasi parte cu MANTIS, a cuvintelor derivate din MEN cu sensul de “a parea ca, insela”, avem in toate limbile romanice si mentir:”a minti”. Lat. mens,mentis:”mind/minte”, iar a minti:”ad mendacium”mendacium:”minciuna”, albaneza minte:”mendje”. Dar cele cu mintitul provin din la lat. mentior:”a inventa, a avea al doilea gand>a minti”.Tot in categoria “abatere” avem lat. averto:”(eu ma) intorc, feresc, abat/distrag” ; provine din din ‘ab vertat’
  • Astfel avem mentui:”fereste” >> mentui, mântui; mentuit,mântuit, mântuire:”ferit >?>”aparat, salvat”?

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.


%d bloggers like this: